Sari la conținut

Conferința de la Cotroceni · 10 noiembrie 2026

2:38:08

Vom sta până la ultima întrebare.

Nicușor Dan, 0:10:40

Declarația, partea 1: Trei săptămâni de guvern nou

Trei săptămâni de guvern nou

Declarația de deschidereNicușor Dan1/5

Dacă vor simți că nu, înseamnă că am eșuat din nou.

Nicușor Dan0:05

declarația 4:36 2 cărți

0:07:480:12:24

Rectificarea a păstrat anvelopa bugetară, iar emisiunea de obligațiuni a mers bine.

Tot ce s-a spus4:36

Nicușor Dan

Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice. A fost o perioadă dificilă pentru români. Am avut un an în care nivelul de trai a scăzut și după aceea am mai avut șase luni în care nivelul de trai a continuat să scadă, dar am mai avut și o incertitudine pe care toate dezbaterile politice, multe inutile ale partidelor, au generat‑o. A fost o perioadă în care noi toți am pierdut un timp prețios. A fost o perioadă foarte emoțională și tocmai pentru că a fost foarte inflamat, au fost lucruri pe care nu le‑am spus. Și cred că e un moment în care, cu mai puțină emoție, să ne uităm cu toții la poza de ansamblu, să încheiem discuția asta și să ne uităm în viitor. Voi răspunde în esență la patru întrebări. Prima. Care este situația financiară și de ce evaluarea agențiilor de rating este crucială pentru România? A doua, de ce, deși am toată simpatia pentru simpatizanții aur, o aducere aur la guvernare ar fi însemnat o prăbușire economică rapidă pentru România și o prăbușire a nivelului de trai și o afectare a relațiilor externe ale României, inclusiv a securității stare. A treia întrebare. De ce alegerile anticipate ar fi dus de asemenea la o prăbușire economică rapidă și la o prăbușire a nivelului de trai? Și a patra întrebare. De ce e o iluzie că PNL și USR, cu scorul pe care îl au în Parlament, dacă ar fi avut sprijinul președintelui, ar fi putut să guverneze fără PSD? După ce voi răspunde eu singur la întrebările pe care mi le‑am pus, voi fi la dispoziția dumneavoastră pentru întrebări. Vom sta până la ultima întrebare. Conferința e online pe pagina președinției și pe pagina de Facebook. Înainte de asta, câteva cuvinte despre cele trei săptămâni cu nou guvern. Important este că am avut o rectificare și prin această rectificare am păstrat anvelopa bugetară, adică s‑au mutat niște bani într‑o parte în alta, dar suma a rămas aceeași. Și prin asta, România a dovedit că și‑a păstrat și‑a respectat angajamentele financiare. În conseciță, am avut săptămâna trecută o emisiune de obligațiuni care s‑a desfășurat foarte bine, prin care ne‑am finanțat o parte din datoria curentă. Deci, am dovedit că România are încrederea piaței financiare.1 Ce are de făcut guvernul viitor, nu vreau să spun foarte multe, cred că suntem într‑un moment în care oamenii știu ce așteptări au de la clasa politică, clasa politică știe ce așteaptă oamenii de la ei, dacă oamenii vor simți că autoritățile statului creează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă vor simți că nu, înseamnă că am eșuat din nou.2

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 0:07:48

Declarația, partea 2: Situația financiară și ratingul

Care e situația financiară și de ce e crucială evaluarea agențiilor de rating?

Declarația de deschidereNicușor Dan2/5

Noi suntem exact la limita între îți recomandăm și nu‑ți recomandăm.

Nicușor Dan0:06

declarația 6:20 4 cărți

0:12:240:18:44

Deficitul trebuie redus cum s-a promis pieței; o retrogradare ar scumpi împrumuturile ani la rând.

  • Venituri 2026: 730 de miliarde de leineverificat
  • Cheltuieli 2026: 860 de miliarde de leineverificat
  • Deficit 2026: 150 de miliarde de leinu se potriveșteDin cifrele lui: 860 − 730 = 130. Ținta Ministerului Finanțelor e de circa 6,2% din PIB, adică aproximativ 127 de miliarde.
  • Dobânzi 2026: 60 de miliarde de leise confirmă60,8 miliarde în proiectul de buget; 50,63 miliarde plătite în ianuarie–septembrie.
  • 150 de miliarde = tot PNRR-ul, granturi și împrumuturiparțialPlanul inițial era de 28 de miliarde de euro (circa 148 de miliarde de lei); revizuirea din octombrie 2025 îl duce la 21,41 miliarde de euro.
  • 150 de miliarde = 2.500 km de autostradă; 60 de miliarde = 1.000 kmneverificat
  • 150 de miliarde = 45 de spitale regionale; 60 de miliarde = 18neverificat
  • Revenirea după o retrogradare durează în medie 6–7 ani; România a pierdut încrederea în 2008 și a recâștigat-o în 2014neverificat
Tot ce s-a spus6:20

Nicușor Dan

Așa, mă întorc la cele patru întrebări. Prima întrebare, care e situația financiară și de ce e crucială evaluarea agențiilor de rating? Bugetul României 2026. Venituri 730 de miliarde de lei, cheltuieli 860 miliarde de lei. Diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem și trebuie să ne împrimutăm, 150 de miliarde de lei. Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNR‑ul pe 5 ani și grant‑uri și împrimuturi. 2500 de km de autostradă de la zero sau 45 de spitale regionale. Ăștia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să‑i avem în anul 2026.1 Dintre ei, din cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat‑o deja. Ce înseamnă 60 de miliarde de lei?2 Înseamnă 1000 de km de autostradă de la zero sau 18 spitale regionale.2 Repet, doar dobânzi și doar 2026 la datoria pe care am acumulat‑o deja. Față de situația asta, trebuie să fim calmi, nu suntem singuri, dar, într‑o situație ca asta, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne‑am asumat‑o față de piețe să fie menținută. Orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu e credibilă, și este în risc de a nu putea să‑și plătească datorile. Iar am ajuns la agenția de rating. Ce face o agenție de rating? Ea spune investitorului dacă îi recomandă sau nu îi recomandă să‑și pună banii într‑o țară. Da?3 Și noi suntem exact la limita între îți recomandăm și nu îți recomandăm.3 Ce s‑ar întâmpla dacă agențiile de rating ne‑ar reduce ratingul, ne‑ar downgrada în jargon? Există fonduri de investiții, fonduri de pensii care conform regulamentele lor interne trebuie să se retragă în această ipoteză din România. Și asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alții care să le ia locul și care ne vor împrumuta, dar evident mai scump. Și trebuia este dacă aceștia vor fi destui. Și dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, femeiul. Dar femeiul vine tot timpul cu condiții drastice de ajustare fiscală, financiară. În orice caz, fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta. Cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul național sunt cele de personal, cu salariile și cu pensiile. E foarte greu de crezut că poți să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea. Deci, dacă cresc ratele cu care statul se împrumută, cresc automat și ratele cu care toată lumea din țara asta se împrumută. Oameni și firme. Și firmele, la oameni e dureros, bineînțeles, dar la firme vedem că multe dintre ele sunt la limită. Și nu mai suportă o ridicare și mai mult a ratei cu care ele se împrumută. Și evident că, așa cum s‑a întâmplat în multe exemple de downgradare, asta a dus la închideri de firme și deci la șomaj. Evident, cursul de schimb afectat, cum s‑a întâmplat. Și cât durează să ieși din asta? Am o situație care îmi spune că media este de 6-7 ani. Deci nu este un episod, azi ne‑au downgradat și peste 6 luni sau peste 3 luni revenim. Nu, de fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile ca să revii.4 De exemplu, România a pierdut‑o în 2008 și a recâștigat‑o în 2014. Aceasta a fost prima întrebare. Rezumatul ei este... Avem o situație financiară pe care trebuie să o privim cu calm, Însă, respectarea țintelor pe care ni le‑am asumat de reducerea deficitului este obligatorie.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 0:12:24

Declarația, partea 3: De ce nu AUR la guvernare

De ce am exclus AUR de la guvernare?

Declarația de deschidereNicușor Dan3/5

AUR la guvernare ar fi însemnat într‑o săptămână retrogradarea ratingului de țară.

Nicușor Dan0:11

declarația 11:35 4 cărți

0:18:440:30:19

Piețele și agențiile de rating îl consideră populist, iar partenerii de securitate nu ar avea încredere.

Tot ce s-a spus11:35

Nicușor Dan

Întrebarea a doua cu privire la aur la guvernare. De ce am exclus aur de la guvernare? Și aici o să încep cu, tangențial, o discuție despre simpatizanții aur, pentru care am toată simpatia. Și‑mi pare rău că n‑am avut mai multe ocazii de a chiar dialoga și cumva dialogul a fost înlocuit din toate părțile cu slogane. Am simpatie și pentru că am fost în situația de a critica statul, am fost în situația de a participa la proteste, cred că la câteva sute, de a da statul judecată, cred că, de sute de ori, de a câștiga și de a nu se întâmpla nimic. Deci înțeleg foarte bine ce înseamnă să fii revoltat pe statul român.1 Și cred că asta este principalul motiv pentru care simpatizanții aur simpatizează aur. Numai că dacă ești simpatizant, e suficient să protestezi.2 Dar dacă ești partid politic care reprezinție milioane de oameni, nu mai e suficient să protestezi.2 Și trebuie să dai garanția oamenilor că dacă ajungi să guvernezi, ești suficient de încredere, de predictibil, știi unde vrei să ajungi. Și din păcate aur nu este în situația asta azi. Și o să exemplific. Și ca să o spun foarte, foarte direct, aur la guvernare ar fi însemnat, într‑o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.3 Acum, nu trebuie să demonstrez nici eu, nici alții că aur este un partid populist. E suficient, pentru că o să fie, așa cum am spus la început, o să fie două jumătăți. Una pe economie și una pe externe și securitate. E suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare. Și asta e situația. Aur este considerat partid populist de întreaga piață financiară, investitor, agenții de rating. Am câteva zeci de studii, pot să vi le pun la dispoiție, care spun că, într‑o țară în care un partid populist ajunge la guvernare, automat crește rata dobânzii cu care respectiva țară se împrumută. Și revin la ce am spus. Suntem la limită cu curba de ajustare fiscală, o limită care nu permite o creștere a nivelului dobânzii azi. Mai important de atât, toate cele trei agenții de rating, Fitch, Moody's, Standard & Poor's, la care toți investitorii se raportează, o spun cu subiect și predicat, o posibilă accedere a ori la putere este motiv de scădere a ratingului. De ce e asta? Pentru că economia, investițiile, finanțarea, țin de încredere. Investești când ai încredere că îți recuperezi banii pe care ai investit. Și aur nu prezintă încredere. Pe mai multe paliere. Pe un palier financiar. Nu au un plan de țară care să fie sustenabil. Ei spun că reduc taxele, dar în același timp vor răscumpăra toate investițiile pe care companii străinele au făcut în exploatare, că vor reindustrializa România, dar niciodată nu spun cu ce bani. Și oamenii care ne împrămută vor să știe care este planul cu plus și cu minus în financiar. Și planul ăsta nu există. Apoi când ai un partid care s‑a... a cărui carte de vizită este scandalul, pe care l‑am văzut inclusiv în Parlamentul României, e previzibil că, odată ajuns la putere, va crea nenumărate conflicte instituționale și, evident, va afecta și stabilitatea și funcționarea administrației. Și, bineînțeles, că avem toate declarațiile împotriva Occidentului, împotriva băncilor, împotriva investitorilor străini, unor țări cu care care au investiții în România. Adică, dacă ești consultant economic și vine o firmă, o companie franceză și te întreabă dacă să investească în România, tu, consultant economic, ți‑aduci aminte că ai un partid de aur la guvernare, al coruiei președintele a declarat că Franța e o dictatură comparabilă cu Iranul, că președintele Franțe e un dictator, că România e colonie franceză, și atunci îi spui în toată plaja de investiții posibile, mai bine nu România de data asta. Poate ți‑aduci aminte și că e un partid care a spus că dă case cu 35.000 de euro și a luat datele din buletin ale multor români și după aceea a spus că e un marketing electoral. Și îi mai spui un lucru, nu sunt sigur că în situația de securitate din regiune, partidul ăsta e în stare să țină țara asta sigură. Și aici trec la jumătatea a doua, la partea externă și de securitate. Pentru că Aur este un partid izolaționist. Ce înseamnă asta? Un partid care spune că nu‑l interesează cumva relațiile cu partenerii. Și dacă în economie e nevoie de încredere pentru ca, printre altele, să te integrezi în lanțuri de producție care să‑ți aducă o dezvoltare economică, în securitate, încrederea este cu atât mai importantă. Pentru că nu poți să ai securitate fără să fii integrat într‑o rețea de securitate cu parteneri. Deci, integrarea asta înseamnă încredere, pentru că a avea un parteneriat înseamnă că acel partener îți dezvoluie niște informații care sunt sensibile pentru propria sa securitate. Și asta nu există fără încredere. Și acum o să vă dau câteva exemple. de raportarea AUR la diferiți parteneri. Statele Unite și NATO. Poți să ai încredere în AUR când partidul a votat împotriva prezenței trupelor americane în România?4 Sau când a votat împotriva legii de dobărure a dronelor? Sau când ți‑a mulțumit că ai exclus țara lui din visa waiver? Sau când îl susține pe un anume Georgescu care a zis că de veselul este o rușină diplomatică pe care o va reevalua? Sau când îl susține pe un anume Georgescu care a zis că baza Mihail Cogălnicianu este construită pentru a ataca Rusia? Adică cum vrei să aduci trupe americane și NATO în România când ai la guvernare un partid care spune că baza în care vrei tu îi să aduci e făcută ca să atace Rusia? Pe Uniunea Europeană. Cum poți cu aur la guvernare să te integrezi în mecanisme europene pe flancul estic când acest partid spune Conducerea degenerată de la Bruxelles, idiocrația de la Bruxelles, comisari sovietici, dictatura în Europa impusă de Ursula și de Macron sau care, printr‑un gest simbolic, taie tortul cu care reprezinte integritatea territorială a unui stat european? Cum vei păstra Franța, națiune, cadru în România? Adică acea țară care coordonează eforturile tuturor aliaților de apărare a României De când, așa cum am spus, Franța e o dictatură ca iranul și toate lucrurile pe care le‑am spus Cum poți continua procesul de aderare al Moldovei la Uniunea Europeană? Cu un partid la guvernare care spune că Maia Sandu a furat alegerile din Moldova Deci că Moldova e o dictatură susținută de comise europeană și de von der Leyen Am încheiat citatul Și ca să rezum răspunsul la această întrebare O prezență a ori la guvernare duce la partenerii noștri întrebarea legitimă Dacă România va continua să‑și respecte angajamentele pe care și le‑a luat Întrebarea

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

2 titluri în presăG4 Media · Spotmedia

Pornește de la 0:18:44

Declarația, partea 4: De ce nu alegeri anticipate

De ce alegerile anticipate ar fi dus de asemenea la o prăbușire economică rapidă a României și a nivelului de trai în România?

Declarația de deschidereNicușor Dan4/5

Țara asta se împrumută cu 150 de miliarde de lei pe an, din care 60 de miliarde de dobânzi.

Nicușor Dan0:08

declarația 2:09 1 carte

0:30:190:32:28

Patru-cinci luni de campanie cu un guvern demis ar fi dus la retrogradare.

  • Un partid are 40% în sondajeneverificat
Tot ce s-a spus2:09

Nicușor Dan

Întrebarea 3. De ce alegerile anticipate ar fi dus de asemenea la o prăbușire economică rapidă a României și a nivelului de trai în România? Răspunsul e mult mai scurt, se bazează pe tot ce am spus însă mai devreme. Din nou ce face o agenție de rating și în asta își joacă credibilitatea este să spună investitorului care este riscul de a investi într‑o țară. Și să facem un exercițiu de imaginație, să spunem că suntem un analist la o agenție de rating și avem o țară care mai are 4-5 luni cu un guvern demis, care în timpul ăsta va avea o campanie electorală în care, în mod legitim, partidele se vor înjura și mai abitire decât s‑au înjurat până acum, care mai avem un partid care are 40% în sondaje și care s‑a acertat cu toată lumea, intern, extern, occident, investitor, partener de securitate, bănci și așa mai departe, Țara asta se împrumute cu 150 de miliarde de lei pe an, din care 60 de miliarde de dobânzi Și tu analizi de securitate, de investiții, trebuie să recomazi unui investitor dacă se investească în țară respectivă, respectiv în datoria suverană, sau să se orienteze în altă parte, în lumea largă. Care credeți că ar fi fost răspunsul pe care l‑au și sugerat în evaluările pe care

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 0:30:19

Declarația, partea 5: De ce PNL și USR nu puteau guverna singure

De ce e o iluzie că PNL și USR, în configurația politică actuală din Parlament, ar putea să guverneze fără un dialog cu PSD, chiar dacă președintele i‑ar susține?

Declarația de deschidereNicușor Dan5/5

Pur și simplu 30% e mai mic de 50%.

Nicușor Dan0:09

declarația 6:08 4 cărți

0:32:280:38:36

Fără majoritate în Parlament, niciun președinte nu poate acoperi diferența.

  • PNL și USR au 30% în Parlament; trebuie 50%neverificat
Tot ce s-a spus6:08

Nicușor Dan

Ultima întrebare. De ce e o iluzie că PNL și USR, în configurația politică actuală din Parlament, ar putea să guverneze fără un dialog cu PSD, chiar dacă președintele i‑ar susține? Și aici situația este următoarea. Bineînțeles, în mod democratic, o parte dintre românii susțin PNL și USR. Mulți dintre ei m‑au votat și votul lor a fost decisiv pentru a intra în turul 2 și pentru ulterior, pentru a ajunge în poziția asta și le voi fi tot timpul recunoscător. În linii mari, poziția lor este așa. Cea mai bună opțiune de guvernare pentru România este PNL‑USR. Perfect. Mai spun, PSD‑ul este un partid nociv pentru România, are un istoric, își protejează clientela. Perfect. Dar ei mai spun, dacă președintele ar fi susținut cu adevărat PNL și USR, partidele astea ar fi azi la guvernare. Asta e complet fals. Pentru că, pur și simplu, 30% e mai mic de 50%.1 Ca să guverneze o țară, trebuie să ai 50%. Și niciun președinte din nici o țară democratică nu poate să suplinească diferența între 30% și 50%. Asta este răspunsul foarte, foarte simplu. S‑a mai spus că președintele putea să împiedice moțiunea de cenzură. Același răspuns. Nici un președinte în nicio țară democratică nu poate să împiedice un partid să acționeze și reprezentanții lui în Parlament să acționeze într‑un fel sau altul. Și am mai auzit două mari idei despre o posibilă guvernare PNL‑USR. Prima idee, să aducem la guvernare PSD și AUR, să ieșuieze și după aceea să aducem PNL și USR. Și am răspuns la întrebarea asta în detaliu mai devreme. Asta ar însemna să aruncăm în aer țara asta. Nu cred că e o opțiune. A doua idee pe care am aguzit‑o în spațiu public, alegerea anticipate. Din nou am răspuns, am arătat ce ar fi însemnat pentru economia românească în momentul în care ne aflăm, să facem alegere anticipate, downgradare foarte rapidă și scădere bruscă a nivelului de train. Nu mai există altă posibilitate logică. Deci, ești minoritar în Parlament, ai două opțiuni. Reușești să formezi o coaliție majoritară? Da, nu vei face tot ce ți‑ai propus, pentru că trebuie să lucrezi într‑o coaliție. Nu vrei să faci asta, mergi în opoziție și speri să faci mai mult, să guvernezi după alegerile viitoare. Dar e ilogic să acuze arbitru că 30 e mai mic decât 50.2 Nu e treaba arbitrui.2 Și vreau să mai spun, legat de această chestiune, un singur lucru, într‑o registru cumva personal. Am văzut mulți oameni la televizor, într‑o echipă politică, într‑o cheie cumva eroică. Noi ne luptăm cu PSD‑ul, guvernăm în același timp, ne luptăm și cu sistemul, ne luptăm și cu președintele care susține și PSD‑ul și subsistemul, foarte bine până aici. Dacă n‑ar fi fost alții în același timp care având diverse probleme de guvernare să nu vină tot la președinte și să‑ți spună N‑ai putea să vorbești tu cu PSD‑ul?3 Că noi nu putem.3 Sau una sau alta.3 Bineînțeles că am vorbit cu PSD‑ul, dar sau una sau alta.4 vrem să avem o minimă De cență Sunt sigur că avem Multe întrebări

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

1 titlu în presăHotNews

Pornește de la 0:32:28

Întrebarea 1, Ioana Bogdan: Șefii de parchete propuși de PSD

Au trecut cele șase luni de răbdare cerute. A fost o iluzie?

Ioana BogdanG4 Media1/301:17

Intuitiv, față de informațiile incomplete pe care le am în momentul acesta, văd o dinamizare a activității parchetelor.

Nicușor Dan0:10

întrebarea 1:29 răspunsul 1:52 3 cărți

0:38:360:41:57

Procedura a fost legală, șefii lucrează la un raport, iar el vede o dinamizare a parchetelor.

n‑a răspuns acum „Cred că v‑am răspuns de două ori la aceeași întrebare.”

Tot ce s-a spus3:21

Ioana Bogdan

Bună seara De la G4 Media Sunt Domnule președinte În discursul pe care l‑ați susținut Ați făcut de multe ori aluzie La iluzii În strategia de apărare Ați trecut corupția Ca amenințare la adresa securității Dar tot dumneavoastră Ați numit șefii de parchete archite propuși de PSD și ați spus atunci că să aibă societatea o răbdare șase luni și va vedea rezultate. Credeți că procurorii șefi numiți de PSD, propuși de PSD și numiți de dumneavoastră în funcție își fac treaba atâta timp cât niciun dosar mare de corupție de la PSD nu este instrumentat în condițiile în care liderii acestui partid își etalează luxul la evenimente precum cel de la Timișoara, botezul de la Timișoara. Și să ne mai amintim că recent a fost și cazul zborurilor private la Miconos, cu politicieni, magistrați, oameni de afaceri, de care nu se atinge niciun procuror. Atunci când ați spus societății să aștepte șase luni, a fost o iluzie?

Nicușor Dan

În primul rând că procedura de numire a procurorilor șefi a fost una prevăzită de o lege și ăștia nu sunt procurorii numiți de PSD.1 Au fost niște oameni propuși de PSD, au fost procurori care s‑au înscris într‑o procedură de concurs și eu consider că față de situația din Ministerul Public, alegerea este una bună.1 O să vedem, pentru că au trecut cele șase luni, o să vedem rezultatele pe care ei le au.2 Știu că lucrează la un raport.2 O să ne uităm cu toții la acel raport foarte repede, probabil, în cursul acestui an și o să facem fiecare evaluare a noastră. Eu cred, intuitiv, că există o dinamizare a activității parchetele.

Ioana Bogdan

Domnule președinte, ați mai promis rapoarte care nu au fost publicate. Aveți un termen pentru acest raport și atunci când spuneți că sunteți mulțumit, pe ce vă bazați de fapt?

Nicușor Dan

Am spus că, din informațiile mele, șefii de parchete lucrează la un raport, pe care dumneavoastră și cu mine și cu societatea o să‑l avem, când o să avem acest raport o să facem fiecare propria noastră evaluare și am mai spus că intuitiv, față de informațiile incomplete pe care le3 am în momentul acesta, văd o dinamizare a activității parchetelor.3 Deci dumneavoastră sunteți mulțumit de activitatea parchetelor, pentru că aceasta era întrebarea. Cred că v‑am răspuns de două

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

1 titlu în presăSpotmedia

Pornește de la 0:38:36

Întrebarea 2, Martina Ganceva: Marea Neagră și Bulgaria

Ce măsuri comune cu Bulgaria, dincolo de centrul de securitate maritimă?

Martina GancevaAgenția Bulgară de Presă2/300:54

Colaborarea cu Bulgaria este foarte bună.

Nicușor Dan0:05

întrebarea 0:54 răspunsul 1:56 2 cărți

0:41:570:44:47

Deminarea extinsă la infrastructura critică și un hub de securitate la Constanța și Varna, cu 50 de milioane de euro de la Comisie.

n‑a răspuns acum „N‑o să mă pronunț pe situația politică internă din Bulgaria.”

  • Comisia Europeană dă 50 de milioane de euro pentru hubul de la Marea Neagrăneverificat
Tot ce s-a spus2:50

Martina Ganceva

La aceeași întrebare Bună seara Martina Ganceva Agenție bulgară de presă Domnule președinte În contextul acțiunilor Tot mai dese În zonă Mării Negre Ce măsuri comune Prevedeți cu Bulgaria Dincolo de Anființarea Centrului de Securitate Măritimă Și considerați că Schimbările Politice În Bulgaria Mai exact Mandatul Mandatul Ilianei Iotuva Și pozițiile de la urmării Iotuva și pozițiile adoptate de Romea Radef vom consolida și intensifica sau din potrivă vor complica elaborarea unei poziții ferme și unitare față de provocările regionale. Mulțumesc!

Nicușor Dan

Nu o să mă pronunț pe situația politică interna din Bulgaria. Respect partenerul nostru, am un dialog cu reprezentanții săi. După cum știți, doamna președinte va veni în decembrie în România. Cu domnul Radef mă întâlnesc periodic la Consiliul European. După cum știți, România, Bulgaria și Tunia. Urcia desfășoară de mai mult timp operațiunea de deminare în Marea Neagră. La summit‑ul de la Ankara această operațiune a fost extinsă la protejarea infrastructurii critique și colaborăm pe asta. colaborăm de asemenea pe înființarea hub‑ului de securitate la Marea Neagră cu locație mixtă în Constanța și Varna și asta va fi un ajutor important. Știți că a fost ieri la București Ursula von der Leyen și Comisia Europeană va contribui cu 50 de milioane de euro la finanțarea acestui centru, acestui hub.1 De asemenea, există o finanțare pentru operațiuni de salvare care a fost de asemenea anunțată ieri. De asemenea, pe acest subiect colaborăm în demersurile pe care le facem și în interiorul Uniunii Europene, cât și la nivelul NATO. Este o situație de securitate evident care ne îngrijorează, dar colaborarea cu Bulgaria este foarte bună.2 Mulțumesc.2

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 0:41:57

Întrebarea 3, Loredana Neștian: Votat ca „răul cel mic”

Vă simțiți eliberat de angajamentele față de cei care v‑au votat?

Loredana NeștianB1 TV3/300:42

O lectură foarte inspirată.

Nicușor Dan0:03

întrebarea 0:42 răspunsul 1:27 1 carte

0:44:470:46:56

E aceeași persoană și a păstrat ce a promis: direcția pro-occidentală și stabilitatea financiară.

Tot ce s-a spus2:09

Loredana Neștian

Bună seara, Loredana Niștian, B1 TV. Vreau să vă întreb dacă sunteți conștient că atât la alegerile pentru primăria capitalei, cât și la cele pentru prezidenție, majoritatea v‑au votat considerând‑vă răul cel mic. Cu toate acestea, credeți că tocmai acest lucru vă permite să tratați cu mai multă dezinvoltură angajamentele asumate în fața celor care v‑au votat? Cu alte cuvinte, tocmai pentru că ați fost votat ca fiind răul cel mic, dacă vă simțiți eliberat de orice angajamente față de nucleul dur al celor care v‑au votat?

Nicușor Dan

O lectură foarte inspirată. Am încercat să răspund în această lungă prezentare pe care am făcut‑o, încercând să explic că eu sunt aceeași persoană pe care oamenii au votat‑o și încercând să explic că față de contextul politic pe care românii l‑au dat prin votul la alegerile parlamentare, am luat cele mai bune decizii, evident, din perspectiva mea, cu două sau trei obiective în minte pe care le‑am promis alegătorilor atunci când m‑au votat. Că voi păstra direcția pro‑occidentală a României și că voi păstra stabilitatea financiară acestei țări. Și am încercat să explic cu lux de amănunte care ar fi fost pericolele de a lua alte decizii decât cele pe care le‑am luat în această perioadă. Mulțumesc.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 0:44:47

Întrebarea 4, Loredana Diacu: Dosarele Securității și dosarul Pașca

Ungaria își publică arhivele poliției secrete. Veți cere asta în România? Și de ce nu sunt inculpați cei care trimiteau oameni familiei Pașca?

Loredana DiacuEpoch Times România4/301:28

La momentul în care Parlamentul știa că are 45 de zile și n‑a făcut nimic, acolo a fost greșeala.

Nicușor Dan0:10

întrebarea 1:28 răspunsul 6:35 3 cărți

0:46:560:54:58

Susține cunoașterea istoriei comuniste; dosarul Pașca nu e încheiat; la prescripție, greșeala e a Parlamentului.

Tot ce s-a spus8:03

Loredana Diacu

Bună seara, domnule președinte, Loredana Diac, Epoch Times România. Domnule președinte, Mier Curi, țara vecină Ungaria, a publicat zeci de mii de dosare ale poliției secrete din perioada comunistă, într‑o bază de date publică online și de mersul transparentizării continuă la Ungurii, e doar o primă etapă. La noi în România, Cinesas nici măcar nu are toate elementele necesare deconspirării tuturor foștilor colaboratori și securiști. SRI încă nu a predat, deși domnul Helvig spunea când și‑a depus mandatul că a predat archivele fostei securități integral, SRI nu a predat chiar cheia de bolta deconspirării colaboratorilor securității și anume registrele jurnal pentru evidența rețelei informative, care cuprind numele tuturor informatorilor, colaboratorilor, inclusiv ale celor carele căror dosare au fost distruse și dumneavoastră la Revoluție sau când intrau în PCR. După informațiile noastre, MAPN Uniciel nu a predat decât parțial registrele jurnale ale Direcției de Contra Informației Militare, iar SIE n‑a predat deloc astfel de sisteme de evidență. Cum vedeți faptul că de acum 37 de ani de la Revoluție, românii încă nu au acces la informații despre partea istoriei recente care a mutilat fibra nației. Și aș mai vrea să vă întreb, ajungem și la doua întrebare din cadrul întrebării principale. În Ungari, această măsură istorică face parte din angajamentul noului premier de a face publice aceste dosare pentru a le permite maghiarilor să‑și înțeleagă trecutul totalitar. Dumneavoastră, personal, vă vedeți implicându‑vă într‑un astfel de demers în România? Veți da un semnal către instituțiile statului implicate să inițieze așa ceva?

Nicușor Dan

Da, mărturisesc că nu am avut o preocupare directă în direcția asta, însă evident că susțin orice formă de cunoaștere a istoriei recente, cu atât mai mult cu cât ea începe să fie glorificată în anumite zone ale societății. Deci e important ca românii să‑și cunoască istoria comunistă.1 Da, asta e răspunsul. Și dacă îmi permiteți o completare pe partea de justiție, la întrebarea colegii de la G4 Media, până la rapoarte există niște fapte care preocupă foarte tare, în special votanții dumneavoastră. Blana de la Timișoara. Doar blana de, nu la ea vreau să mă refer. Ci, haideți să luăm de co, de exemplu, dosarul Pașca. Avem o familie acuzată de trafic de persoane, traficul de persoane presupunând și racolarea, însă familia Pașca nu racola pe nimeni, instituțiile statului îi trimiteau oameni. Cum vedeți faptul că niciun reprezentant a unei autorități a statului, de GASPC‑uri, primării, nu știu ce alte instituții, consilii județene care trimiteau oameni lui Pașca, nu apar ca inculpați într‑un dosar, sunt furnizori de persoane traficate. Cum vedeți faptul că, ajungând și la parchetul general, doamna Cristina Chiriac a avut un rol esențial în blocarea asesizării curții de justiție a uie într‑un dosar de la Curta de Apel Craiova, și mai răsaptul că doamna procuror Cristina Chiriac a adoptat o interpretare restrictivă a hotărârii curții de justiție a uie privind prescripția, susținând că aceasta nu se aplică dosarilor de corupție. În consecință, parchetul general a exercitat o singură cale extraordinară de atac în dosarele închise prin prescripție, deși jurisprudența europeană vizează explicit infracțiunile de corupție. Corupția, unul din punctele nevralice alea acestei națiuni. Trei întrebări încerc să răspund la toate. În ceea ce privește dosarul DICOT Pașca, el nu este finalizat. El a fost făcută o primă acuzație față de un număr de persoane, dar investigațiile continuă în față din informațiile pe care le am, față de mai multe persoane și față de mai multe posibile infracțiuni. În ceea ce privește discuția pe prescripție și pe cele două de decizii la câțiva ani distanță ale curții de justiție ale Uniunii Europene, statul originar este la Parlament. Deci, pe scurt, noi am avut o lege, un cod penal neclar, în ceea ce privește perioada suplimentară de cercetare a infracțiunilor. Curtea Constituțională a spus că acel text de lege este neclar. După asta, Parlamentul trebuia în 45 de zile să opereze modificarea legislativă. Nu a operat‑o. Consecință logică, întreaga perioadă de cercetare suplimentară pe care procurorul ar fi avut‑o la dispoziție, s‑a considerat de către mai întâi de instanțe și după care de‑n alta curte că nu mai există în legislația românească. După care a venit prima decizie a Curții de Justiție care a spus că există o excepție la acest principiu în cazuri de fonduri europene și din nou a fost o dezbatere a instanțelor unde se aplică, unde nu se aplică și a venit o a doua decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, toate lucrurile astea sunt discutabile în termeni juridici, adică eu nu pot să spun că a greșit cineva sau n‑a greșit cineva în etapele ulterioare, însă în orice caz, la momentul în care Parlamentul știa că are 45 de zile și n‑a făcut nimic, acolo a fost greșană.2 Acum, din păcate, dezbaterea este mai mult teoretică, pentru că suntem la 10 ani distanță de dosare care ar fi trebuit soluționate în 12 ani, în 15 ani. Deci eu cred că este practic imposibil ca parte din acele dosare să mai fie salvate chiar cu ultima decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene.3 Deci nu vedeți o problemă prin faptul că nu a cerut doamna Chiriac că n‑a recurs la căi extraordinare de atac pentru redeschiderea unor dosare de corupție?3 Eu cred că a făcut, nu cunosc numărul de dosare, situații particulare. Aș spune că a făcut, fără să am toate aceste informații, a spune că a făcut o evaluare de oportunitate, estimând dacă acele dosare, care, repet, sunt probabil de acum 12-15 ani, mai au vreo șansă să se ajungă la final. Mulțumesc!

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 0:46:56

Întrebarea 5, Florin Răvdan: Protestul pentru Georgescu și raportul

Ca primar, ați fi avizat protestul? Când apare raportul despre anularea alegerilor?

Florin RăvdanDC News5/300:49

Am avizat vreo 5000 de proteste, inclusiv vreo 100 împotriva mea ca primar.

Nicușor Dan0:06

întrebarea 0:49 răspunsul 3:29 2 cărți

0:54:580:59:17

Primăria pare să aibă dreptate; raportul va arăta banii nedeclarați, influența rusă și războiul hibrid.

  • Ca primar a avizat circa 5.000 de proteste, circa 100 împotriva luineverificat
Tot ce s-a spus4:19

Florin Răvdan

Bună seara, domnule președinte, Florin Răvdan de CNews. Presupun că știți, pe rețelele sociale se face apel la protest în weekend în capitală pentru a pune presiune pe justiție, pentru eliberarea lui Călin Georgescu din închisoare. Am o întrebare compusă. În primul rând, toate aceste tensiuni au pornit de la anularea alegerilor în 2024. V‑aș întreba când și dacă va fi publicat acel raport despre anularea alegerilor. Și în al doilea rând, ați fost primar general al Capitalei. Acest protest nu a primit avizul din partea primăriei generale. Dacă dumneavoastră astăzi erați primar general, ați fi avizat protestul pe ideea că neavizarea lui poate crea și mai multă tensiune?

Nicușor Dan

Da. Să știți că au fost... Eu răspund la a doua întrebare mai tâi. Cât am fost primar, am avizat vreo 5.000 de proteste, inclusiv vreo 100 împotriva mea ca primar.1 Deci n‑am avut o problemă cu chestiunea asta, însă au fost câteva pe care le‑am respins. În situația în care nu era clar în situația în care, bineînțeles, conform legii, erau două manifestări în același loc sau așa, tot timpul am încercat să găsim o situație alternativă. Din ce am văzut în presă, fără să cunosc un detaliu dosarul, pare că primăria are dreptate în cazul ăsta, adică nu poate să vină cineva să spună că vor fi 50 de persoane să‑și asume o manifestație pentru ele și în același timp pe toate rețele sociale trebuie să facă o mare mobilizare pentru participare la acest meeting. Deci trebuie să existe totuși o corespondență între ce scrie în cerere și care este situația care este așteptată. Și, bineînțeles, trebuie să existe tot timpul un dialog, astfel încât, pentru că deja avem foarte multe tensiuni în societate și nu trebuie să provocăm altele noi. Ceea ce privește raportul privind anularea alegerilor, răspunsul l‑am mai dat, dar îl rezum foarte pe scurt. Unu, a fost o neregulă evidentă financiară.2 Un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie și sunt dovezi evidente de sume consistente care au fost cheltuite în această campanie și investigațiile aici sunt în curs pe urma banilor, dar dovada că au fost sume consistente există. Doi, pe influența rusă, în urmă cu un an, procurorul general a prezentat niște fapte. Trei, tabloul general este mult mai amplu. Adică, în România și în Europa, există în mod evident un război hibrid dus de Federația Rusă cu sute de exemple de sabotaje în Europa, nu în România, în România câteva, cu sute de, sau poate mii, de atacuri cibernetice, cu campanii de dezinformare dovedite în multe din aceste țări și, cumva, în momentul în care o să avem raportul, îmi doresc ca toat acest tablou general să fie prezentat publicului.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 0:54:58

Întrebarea 6, Sebastian Zachmann: Magistrații sancționați și cina de la Timișoara

De ce ați tăcut când magistrații care au vorbit au fost cercetați? De ce era șeful SPP la masă cu dumneavoastră?

Sebastian ZachmannRecorder6/301:01

Nu cred că e relevant.

Nicușor Dan0:02

întrebarea 1:46 răspunsul 5:25 3 cărți

0:59:171:06:29

Criza politică i-a luat toată energia; e gata să reia dialogul și cere dosare documentate; SPP e un serviciu de pază.

  • Din 200 de magistrați s-au făcut 900neverificat
  • Doar 25% dintre români au încredere în justițieneverificat
  • Cina de la Timișoara: în jur de 15 persoaneneverificat
Tot ce s-a spus7:12

Sebastian Zachmann

Bună seara, Sebastian Zacman, Recorder. Mai întâi v‑aș întreba despre documentarul Recorder, Justiție Capturată, publicat anul trecut, în decembrie, și în urma acestui documentar, dumneavoastră, ați scris așa pe Facebook, citez foarte exact, că în 200 de magistrați spun că e o problemă de integritate în interiorul sistemului de justiție, lucrurile sunt foarte serioase, am încheiat citatul. Din 200 s‑au făcut 900, domnule președinte, dovadă că lucrurile chiar erau serioase în interiorul sistemului. Dar, într‑un an de zile, am văzut cum acești magistrați, care au avut curajul să vorbească, au fost cercetați de inspecția judiciară, unii au fost chiar sancționați de CSM. Și în acest an de zile, dumneavoastră, n‑ați avut nicio reacție publică. Pentru dumneavoastră, subiectul acesta n‑a existat. De ce ați tăcut când anterior le‑ați cerut magistrațiilor să vorbească, să aibă curajul?

Nicușor Dan

Bun. După cum știți, am avut un dialog cu magistrații în lunile acelea, decembrie 2025, ianuarie 2026, februarie 2026. După asta am intrat cu toții într‑o criză politică care ne‑a luat toată energia de la a face orice altceva, pe ceea ce spuneți dumneavoastră că s‑a întâmplat magistrați care să, în urma acțiunilor lor de protest, să fi fost și canați, să spunem, de inspecția judiciară sau de CSM. Acum că nu mai discutăm de majorități, avem un guvern, sunt gata să redom dialogul. Inspecția judiciară, după documentarul Recorder, a spus că nu există nicio problemă, că nimic din documentar nu se susține.

Sebastian Zachmann

Aveți încredere în concluziile de inspecției judiciară în această instituție?

Nicușor Dan

Eu am criticat foarte des Tocmai de asta vă întreb. Inspecția judiciară. Nu am o analiză amănunțită, însă, dacă românii spun că au încredere doar 25% din trei în sistemul de justiție, și dacă inspecția judiciară este acel organ al sistemului de justiție care ar trebui să ne dea nouă garanția că sistemul de justiție funcționează bine, înseamnă, logic, că e o problemă cu inspecția judiciară. Însă, ceea ce noi nu avem în justiție, cum nu avem în multe alte zone, sunt dosare.1

Sebastian Zachmann

Da?

Nicușor Dan

Adică un document cu 30 de abuzuri sau 20 de abuzuri ale inspecției judiciare, pe care cineva să le sistematizeze și să vină la președinte sau la oriunde, la dumneavoastră, la presă, să spună, asta e situația. Păi au venit la noi la presă, apoi au venit la dumneavoastră, la președinție, în decembrie anul trecut, și consecința a fost că tot acei magistrați au fost sancționați și penalizați, fără ca dumneavoastră să luați atitudini. Așa, și care e dosarul cercetării și penalizării lor?

Sebastian Zachmann

Cum, care e dosarul?

Nicușor Dan

Ei nu se mai pot apăra din moment ce ajung la inspecția judiciară și apoi ajung să fie sancționați de CSM. Așa, dați‑mi dumneavoastră situația lor, nume și prenume, când au fost penalizați de inspecția judiciară, când au fost penalizați de CSM, astfel încât eu sau dumneavoastră sau oricine interesat de starea justiției din țara asta să ceară hotărârile judecătorești, deciziile de sancționare ale inspecției judiciară, de asta vreau eu să spun. Vreau să spun că în justiție, ca în multe alte domenii, noi vorbim și poate avem dreptate, dar niciodată nu îmi facem un dosar cu care să fie clar că ceea ce spunem este corect. Numele astea, lăsați dosarele, că aici nu e vorba de dosare, e vorba de oameni.

Sebastian Zachmann

Laurențiu Beșu, de exemplu, vă spune ceva numele ăsta?

Nicușor Dan

Da, îmi spune, da. Sorina Marinaș. Îmi spune de asemenea. Vă spune și asta. Claudiu Sandu, toți aceștia au trecut prin furcile acestea caudine numite Inspecția Judiciară și CSM. Bun. Fiecare dintre ei... Și mai am alte nume, dar... Da, da, da. Bun. Fiecare dintre ei ar trebui, în opinia mea, să vină cu un extras din acea decizie a Inspecției Judiciare, cu un extras din plângerea lor față de plenul CSM, cu ce a spus CSM‑ul și cu justificarea că ei au dreptate. Eu n‑am văzut asta.

Sebastian Zachmann

Unde să vină la dumneavoastră?

Nicușor Dan

La mine dacă vor, da.

Sebastian Zachmann

Și dumneavoastră cu cei mai puteți ajuta după ce au fost sancționați de CSM? Eu nu știu dacă au fost sancționați, nu știu dacă au fost sancționați pentru delic de opinie, dar dacă acestea sunt, cum să spun, declarați în spațiu public, cum putem să avem o dezbatere pe ele?

Nicușor Dan

Vă înțeleg, știu că am depășit cu Tuma, dar aș mai avea o întrebare foarte importantă legată de un alt reportaj recorder, evident de domnul Pahonțu. Și întrebarea e foarte scurtă. În toamna anului trecut, ați fost invitat la Timișoara și ați luat o cină alături de Mitropolitul Banatului, Ioan Selăjan. Vă mai amintiți? Da.

Sebastian Zachmann

Domnul Pahonțu, de ce a stat cu dumneavoastră la masă la acea cină?

Nicușor Dan

A fost o masă de vreo... Aș zice, 15 persoane. 15 persoane? Da, ceva de genul ăsta.

Sebastian Zachmann

Formată din politicieni locali, bănuiesc? Fețe bisericești?

Nicușor Dan

Din fețe bisericești, din politicieni locali, din oameni din administrația prezidențială. Și era normal ca șeful unui serviciu secret să stea la masă aceasta? Da.

Sebastian Zachmann

Credeți că e relevant?

Nicușor Dan

Da, e foarte relevant. Șeful unui serviciu secret la masă cu politicieni și cu fețe bisericești?

Sebastian Zachmann

Nu vi se pare relevant?

Nicușor Dan

În primul rând, eu nu cred că SPP‑ul este un serviciu secret.2 Așa spune legea.2 Cred că este un serviciu de pază. Nu, are atribuții conform legii de a culege informații. Da.

Sebastian Zachmann

Nici asta nu credeți?

Nicușor Dan

Nu cred că e relevant.3 Dar așa spune legea. Mulțumim.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

4 titluri în presăAdevărul · Cotidianul · Republica · Informat

Pornește de la 0:59:17

Întrebarea 7, Radu Eremia: Nicio vizită la Casa Albă

De ce, după un an și jumătate, nicio întâlnire la Casa Albă? De ce nu desecretizați contractul de lobby?

Radu EremiaLibertatea7/300:59

Am zâmbit ca și acum.

Nicușor Dan0:02

întrebarea 1:21 răspunsul 2:11 3 cărți

1:06:291:10:01

Succesul nu se măsoară în viteza vizitelor; prețul și durata contractului sunt publice.

Tot ce s-a spus3:32

Radu Eremia

Radu Eremia, ziarul Libertatea. Domnule președinte, în primul rând, datele clare. Sunteți la un an și jumătate de la preluarea mandatului. În 2005, la trei luni de la preluarea mandatului, Trean Băsescu mergea la Washington și se vedea tet‑a-tet cu George W. Bush. În 1997, după 8 luni de mandat, Emil Constantinescu l‑a adus la București pe Bill Clinton. Și pot să vă mai dau și alte exemple de la domnul Iliescu și domnul Claus Iohannis. Spuneți‑mi, dumneavoastră și administrația pe care o conduceți, de ce nu ați reușit până acum, într‑un an și jumătate, nici să ajungeți la Casa Albă pentru un tet‑a-tet, fie cu GD Vance, fie cu Donald Trump? Ca să nu mai spun, de ce nu ați reușit să‑i aduceți la București, ori pe primul, ori pe al doilea? Este o neputință politică și diplomatică administrației, Dan?

Nicușor Dan

Da. Eu cred că succesul sau insuccesul în materie de politică externă al unei administrații nu se măsoară în viteza unei vizite într‑un loc sau altul din lumea asta.1 Cred că succesul, și în special în condițiile de securitate pe care le trăim azi, succesul este de a realiza acele obiective de securitate și de politică externă pe care administrația și le‑a propus. Și eu cred că în materie de securitate, România a făcut... a continuat un parcurs, ca să fim foarte corecți, a continuat un parcurs care era deja bun și s‑a consolidat foarte mult, atât în relația cu Statele Unite, cât și în relația cu partenerii europene.

Radu Eremia

Și foarte scurt, de ce nu este de acord președinția cu desecretizarea contractului de lobby pentru spațiul american din moment ce în Departamentul de Justiție de la Statele Unite putem să observăm modul cum circula anumite sume pentru un serviciu sau altul prestat României?

Nicușor Dan

Toată chestiunea este că e un contract între două părți, fiecare supuse unei alte legislații și fiecare cu constrângerile sale de confidențialitate. În plus, anumite obiective strategice ale României în raport cu partenerul american nu e logic să fie foarte publice, ci doar renunțate generic. Dar elementele esențiale, preț, durată, toate lucrurile astea sunt publice.2 Și o întrebare foarte, foarte scurtă, personală. Cum v‑ați simțit în momentul în care ați aflat că Paolo Zampoli v‑a pus pe speaker la o conferință de presă susținută la un eveniment în sectorul 4? Am zâmbit ca așa acum.3 Mulțumesc.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:06:29

Întrebarea 8, Robert Lupițu: Trupele americane și Uniunea Europeană

Cum a fost primită oferta pentru trupele americane? Și ce faceți ca anul viitor să nu fie doar festiv în UE?

Robert LupițuCalea Europeană8/300:35

Este o falsă dezbatere că România trebuie să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană.

Nicușor Dan0:15

întrebarea 0:35 răspunsul 6:24 3 cărți

1:10:011:17:00

România a oferit să împartă costurile; decizia e a SUA. Alegerea între SUA și UE e o falsă dezbatere.

n‑a răspuns acum „Nu vreau să fac pronosticuri.”

  • România și Italia au coalizat 17 state „prieteni ai coeziunii”neverificat
Tot ce s-a spus6:59

Robert Lupițu

Bună seara, Robert Lupițu, Cadea Europeană. Domnule președinte, săptămâna trecută l‑ați primit aici la Cotrocem pe numărul 2 din Pentagon în contextul reevaluării prezenței militari americii. Am văzut în presă informații legate de oferta pe care a făcut‑o România pentru a securiza suplimentar prezența trupelor americane. Cum a fost primită această ofertă de parte americană? Dacă au mai existat solicitări? Și cum evaluați șansele fie de consolidarea prezenței forțelor americane în România, fie de diminuare?

Nicușor Dan

După cum știți, este un proces în curs, demarat de administrația americană, cu niște termene pe diferitele etape ale acestui proces. Inclusiv a fost un chestionar foarte amplu pe care noi l‑am trimis înapoi în urmă cu vreo lună și jumătate. evaluarea de către direcția condusă de domnul Colby s‑a terminat dosarul pentru întreaga Europa a ajuns la Pitt Hexet. Eu cred că am făcut noi România, însemnând Ministerul de Externe, Ministerul Apărării, firmele de lobby, tot ce putea să fie făcut pentru ca soluția să fie cât mai bună pentru România.1 ne‑am inspirat de la ce fac alții de aici și oferta de a contribui financiar, de a împărți costurile prezenței trupelor americane în România, există și părți ne‑publice, locații, echipamente, toate chestiunile astea.1 Mai departe este o decizie a administrației americane. Nu vreau să fac pronosticuri. Eu cred că România a fost foarte serioasă în acest demers și, așa cum am spus‑o tuturor oficialilor americani, și cum am spus‑o și în intervențiile publice, cred că este un beneficiu reciproc, pentru că conceptul cu care operează administrația americană este acesta de proiecția forței și locația pe care România o are, și în special baza de la Cogăliceanu, este, așa cum s‑a dovedit recent, este una foarte bună pentru a proiecta forța unei armate ca cea americană în mai multe zone din lume, Orientul Mijlociu, Estul Mediteranei, inclusiv zone mai departate. Și mai am o întrebare. Ați menționat în intervenția dumneavoastră despre iluzii, etichete și percepții. Una pe care nu ați menționat‑o este aceea că sunteți criticat în spațiul public pentru faptul că manifestați o deschidere față de administrația americană, neglijând, poate, parteneriatele cu aliații europeni. În acest context, România anul viitor va marca 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană și pentru că ați menționat problemele legate de deficit, agențiile de rating, presiunea populismului politic și toate situațiile cu care se confruntă România. Ce puteți să faceți dumneavoastră anul viitor pentru ca, evident, și guvernul, și forțele politice, pentru că anul viitor să nu fie doar un moment festiv și un moment în care, iată, se negocează bugetul Uniunii Europene și foarte multe beneficii de care România a beneficiat în ultimii 20 de ani pentru a nu se afla în situații atât de complicate cum este acum. Mulțumesc. Da. În primul moment că, cu titlul general, este o falsă problemă că România trebuie să...2 sau o falsă dezbatere în România trebuie să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană.2 Da. Eu spun același lucru și la București și la Bruxelles și la Washington.3 Relația transatlantică este extrem de importantă pentru România, evident, extrem de importantă pentru Europa din perspectiva Statelor Unite și invers. Deci poziția noastră este extrem de clară, transparentă și aceeași în toate contextele. în ceea ce privește acțiunea noastră în interiorul Uniunii Europene. ați văzut ieri vizita doamnei von der Leyen, președinta comisiei. faptul că colaborăm acum pe termen scurt pe situația de securitate la Marea Neagră, faptul că România este una din țările frontașe în ceea ce privește programul SAFE, faptul că România participă la toate programele pe care le finanțează Uniunea Europeană în ceea ce privește apărarea flancului estic și care vor ajunge la maturitate într‑un an, doi. Și în cadrul mai larg al problematicii europene, ați văzut că în dezbaterea mare pe bugetul viitor, 2028-2034, România împreună cu Italia a reușit să coalizeze cele 17 state prietenei coeziunii. Deci, pe de o parte, așa cum i‑am spus doamnei președinte ieri, România este extrem de onestă în relația cu Uniunea, pe de altă parte, în opinia mea, începe să‑și apere mai bine interesele în dezbaterile care au loc acolo.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:10:01

Întrebarea 9, Ema Stoica: Veștea și Mureșan

Dacă 30 e mai mic decât 50, de ce i‑ați desemnat pe Veștea și pe Mureșan? Cine v‑a cerut să vorbiți cu PSD?

Ema StoicaDigi249/300:31

De nenumărate ori și mulți oameni din coaliția PNL USR.

Nicușor Dan0:06

întrebarea 1:03 răspunsul 2:11 2 cărți

1:17:001:20:14

Avea indicii că guvernul Veștea va trece; pe Mureșan l-a desemnat pentru că o cerea societatea.

n‑a răspuns acum „Sunt discuții cu lideri politici și nu am acordul lor să le fac.”

Tot ce s-a spus3:14

Ema Stoica

Bună seara, Emma Stoica, Digi24. M‑aș întoarce la ceea ce a spus în deschiderea acestei conferințe, pentru că a spus că vreți să închidem totul din criza care a trecut, să lămurim totul. Ați spus că 30 este mai mic decât 50. Sunt de acord cu dumneavoastră. Apoi ați spus că niciun președinte, nici o țară democrată, nu poate suplini această diferență. La Adrian Veștea puteți să o supliniți când l‑ați desemnat?

Nicușor Dan

Am avut indicii serioase din discuții cu lideri politici că guvernul Veștea va trece.1 Era o coaliție cu PSD de care noi nu știam, pentru că public n‑a apărut nici atunci, nici după, PSD, PNL, într‑o coaliție care se asigură 50%. Nu aș avea niciun fel de problemă să vă dau detalii, numai că sunt discuții cu lideri politici și nu am acordul lor să le fac. În orice caz, așa cum am avut eu indicii din discuțiile pe care le‑am avut, ar fi urmat să fie un guvern cu o majoritate pro‑occidentală în Parlament. Și cred eu că ar fost mai bine decât cele patru luni care au urmat. Dar în momentul în care un premier se duce să negocieze cu AUR, un partid care izolează țara, cel puțin asta ne‑a spus la început, înseamnă că acceptă din propunerile de la AUR.

Ema Stoica

Erați de acord cu acest lucru?

Nicușor Dan

Nu cred că domnul Veștea... În primul rând, eu nu i‑am dat mandat pentru asta, dar nu cred că domnul Veștea s‑a dus acolo să promite orice AUR.

Ema Stoica

S‑a dus, ca să spunem ce am înțeles eu, s‑a dus ca să spună, uite, asta vrem noi să facem, vreți să ne dați niște voturi fără ca noi să vă dăm nimic în schimb, da sau nu?

Nicușor Dan

Probabil o să rămână în cazul domnului Veștea multe întrebări în continuare, dar m‑aș întoarce sau m‑aș duce mai departe la domnul Mureșan.

Ema Stoica

Acolo aveați o majoritate în cap care putea să facă cele 50% de 50% sau de ce l‑ați desemnat?

Nicușor Dan

Am spus public la momentul acela. Nu există nicio formulă care întâlnește majoritatea, însă, pentru că societatea o cere, o să‑l desemnez persoana care are potențial cele mai multe voturi în speranța că le va strânge pe restul până la 233. Și o ultima întrebare, dacă se poate, pentru că ați spus că ați fost sunați să stați de vorbă cu PSD. Dacă puteți să ne spuneți cine?

Ema Stoica

Un politician, un lider de partid, să stați de vorbă cu PSD, să rezolvați această criză? A fost din PNL? A fost din USR? Cine va suna să stați de vorbă cu PSD?

Nicușor Dan

De nenumărate ori și mulți oameni din coaliția PNL‑USR.2 Mulțumesc.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:17:00

Întrebarea 10, Ioana Moldoveanu: Declarațiile șefului SPP

Omisiunile din declarațiile de avere ale șefului SPP ridică semne de întrebare?

Ioana MoldoveanuSnoop.ro10/300:44

Sunt convins că va răspunde și vă va explica.

Nicușor Dan0:03

întrebarea 0:44 răspunsul 1:22 1 carte

1:20:141:22:20

Așteaptă răspunsurile lui la întrebările presei.

n‑a răspuns acum „Când o să am toate acele întrebări ale dumneavoastră și toate acele posibile omisiuni ale dumnealui, o să mă pronunț.”

Tot ce s-a spus2:06

Ioana Moldoveanu

Bună seara, Ioana Moldovanu, snup.ro. Domnule președinte, în ultimele două luni, snup a dezvoluit două cazuri în care șeful SPP, Lucian Pahonțu, nu și‑a respectat obligațiile legale de transparență. Nu a depus timp de 18 ani declarația pe proprie răspundere la CNSAS în ceea ce privește colaborarea cu securitatea. Și în declarațiile de avere din ultimii 15 ani există nenumărate neconcordanțe cu realitatea și omisiuni. Credeți că aceste dezvoluiri ridică un semn de întrebare în privința integrității domnului Pahonțu și a încrederii pe care cetățenii o au în această instituție?

Nicușor Dan

Sunt sigur că l‑ați întrebat, sunt sigur că vă va răspunde și când o să avem și întrebările dumneavoastră și răspunsurile dumnealui, mă voi pronunța. Răspunsul gândului a fost că a completat declarațiile conform legii, dar actele arată altceva. Când, repet, când o să am toate acele întrebări ale dumneavoastră și toate acele posibile omisiuni ale dumnealui, o să mă pronunț. Vă pot face un rezumat foarte scurt. Două declarații de avere nu sunt publicate pe site‑ul SPP și ANI, contrar legii, timp de cel puțin șapte ani nu a declarat un teren pe care îl cumpărase, a înstrăinat un teren fără să consemneze în declarația de avere, deși legea l‑obligă în acest sens, și nici în prezent, suprafața terenului din declarația de avere nu este cea din realitate. Sunt convins că vă răspunde și vă va explica. Păi, răspunsul gândului a fost că și‑a completat declarațiile conform legii, dar declarațiile și actele arată altceva. Sunt convins că o să‑i puneți între aceste întrebări explicit și dumneavoastră va răspunde explicit la acestea.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:20:14

Întrebarea 11, Marius Gârlași: PSD cu 23%

Dacă 30% nu ajunge, cum guvernează PSD cu 23%? Ce fel de arbitru sunteți?

Marius GârlașiObservator, Antena 111/300:18

În afară de faptul că 30 e mai mic decât 50 și 1 e mai mic decât 464.

Nicușor Dan0:10

întrebarea 1:01 răspunsul 1:45 3 cărți

1:22:201:25:06

Guvernul Niculescu a avut vot de învestire; alegerile anticipate ar fi fost dezastruoase.

  • PSD are 23%neverificat
  • 1 e mai mic decât 464neverificat
Tot ce s-a spus2:46

Marius Gârlași

Bună seara, domnule președinte, Marius Gărdașiu, observator Antena 1, ați spus că PNL și USR, care au împreună 30%, nu pot guverna pentru că 30% este mai mic decât 50%. Cum guvernează PSD cu 23%?

Nicușor Dan

reușind să aibă, cel puțin la acest moment, un vot de investire în Parlament.

Marius Gârlași

Deci în vizionat noastră 23% e mai mare decât 50% pentru PSD?

Nicușor Dan

Eu constat că l‑am desemnat pe domnul Mureșan și n‑a avut majoritate și l‑am desemnat pe domnul Niculescu și a avut majoritate.1 Ați mai spus în cursul discursului dumneavoastră că sunteți un arbitru al jocului politic.

Marius Gârlași

Ce fel de arbitru al jocului politic, domnule președinte, iese cu o seară înainte de votul din Parlament pentru guvernul Sigfrid Mureșan să anunțe că nu va dizolva Parlamentul dacă guvernul acesta pică, după care cu o seară înainte de votul pentru guvernul Luca Niculescu se lansează de la Palatul Cotrocen pe surse informația că dumneavoastră ați fi pregătit să dizolvați Parlamentul în cazul în care guvernul Luca Niculescu pică. Asta face un arbitru?

Nicușor Dan

Nu. Haideți să nu transformăm într‑o dezbatere serioasă într‑o discuție despre surse și nesurse.2 Eu am spus în mod constant de la începutul acestei crize până la sfârșitul ei și inclusiv azi că alegerile anticipate nu sunt o soluție ci, din potrivă, sunt o soluție dezastroasă pentru România. Astea au fost declarațiile mele pe care le‑am dat, cred că, de zeci de ori. Asta e ce pot să vă spun. Și ultima întrebare, dacă îmi permiteți. Ați făcut un rechizitoriu dur al Partidului Aur la începutul discursului. Aș vrea să vă întreb dacă știți că PSD și Aur au dat jos guvernul și dacă mai știți că PSD și Aur colaborează în Parlament. De pildă, astăzi au votat împreună noul șef al Curții de Conturi și au împărțit șefia TVR și Radio România.

Marius Gârlași

Sunteți la curent cu colaborarea dintre PSD și Aur?

Nicușor Dan

În afară de faptul că 30 e mai mic decât 50 și 1 e mai mic decât 464.3 Adică e foarte greu ca un președinte care are niște atribuții constituționale să influențeze în vreun fel o dinamică a Parlamentului.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:22:20

Întrebarea 12, Oana Ghița: Corupția, la un an după 1 Decembrie

Sunt românii mai siguri că statul luptă cu corupția? Când vine raportul despre alegeri?

Oana GhițaAgerpres12/300:38

Nu vreau să fiu în niciun fel festivist.

Nicușor Dan0:06

întrebarea 0:36 răspunsul 2:13 3 cărți

1:25:061:27:56

85% spun că țara merge într-o direcție greșită; doi magistrați importanți sunt cercetați.

n‑a răspuns acum „Nu vreau să dau un calendar acum.”

  • 85% dintre români spun că țara merge într-o direcție greșităneverificat
Tot ce s-a spus2:50

Oana Ghița

Bună seara, Oana Ghizeager Press. Acum un an, la recepția de 1 decembrie, primul dumneavoastră discurs ca șef al statului, ați vorbit foarte mult despre corupție. De fapt, corupția a fost subiectul principal. Și ați spus că românii nu văd o voință a statului român de a lupta cu acest fenomen al corupției. Ați vorbit în această conferință de presă despre justiție, despre parchete. Credeți că acum, de 1 decembrie, românii sunt mai asigurați că statul român e dispus în lupte cu corupție?

Nicușor Dan

Nu vreau să fiu niciun fel festivist.1 Ne uităm în sondage, vedem că românii spun, 85% dintre ei, că țara merge într‑o direcție greșită.2 Și dacă corupția este una din principalele lor preocupări, înseamnă că nici aici românii nu sunt mulțumiți.2 Eu doar am spus că mi se pare, dar asta urmează să vedem din datele pe care șefii parchetelor ne vor forniza, mi se pare că văd o dinamizare a activităților. Adică faptul că după mulți ani doi magistrați importanți sunt cercetați pentru fapte de corupție, mi se pare un pas înainte.3 e mare, e mic, o să avem fiecare evaluarea noastră când o să avem rapoartele astea. Și o ultimă întrebare, ați vorbit și de raportul privind anularea alegerilor. Aveți totuși un calendar de când va fi el prezentat? O să vă spun că în momentul în care am început criza asta politică, era principală a mea preocupare. Din păcate ne‑am schimbat toți focusul și, sau în fine, să vorbesc de mine, criza politică, rezolvarea crizei politice cu toate consecințele care ar fi putut să decurgă de acolo, inclusiv cele pe care le‑am spus în detaliu azi, au fost mult mai importante și am lăsat deoparte activitatea asta. Probabil că instituțiile cu care lucram în momentul acela la raport au mai făcut progrese între timp, revine una din principalele mele preocupări. Dar nu vreau să dau un calendar acum.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:25:06

Întrebarea 13, Cristian Ștefănescu: „Listele negre” și Germania

De ce i‑ați lăsat singuri pe cei de pe „listele negre”? Ați cerut Germaniei mai mult la Marea Neagră?

Cristian ȘtefănescuDeutsche Welle13/301:09

Să ne păstrăm în niște limite de măcar de limbaj decent ar ajuta pe toată lumea.

Nicușor Dan0:09

întrebarea 1:09 răspunsul 3:50 3 cărți

1:27:561:32:55

A pus cât mai puține condiții ca să iasă din criză; listele sunt reacții la un limbaj dur.

n‑a răspuns acum „Nu vreau să anunț lucruri înainte ca ele să se întâmple.”

Tot ce s-a spus4:59

Cristian Ștefănescu

Domnule președinte, dincolo de autoritatea juridică pe care o dețineți, sunteți președinte ales prin vot de o bună parte din populația acestei țări, deci prin vot popular. Și prin aceasta sunteți și vocea acelei părți de alegători. O parte de alegători care nu este foarte fericită cu funcționarea justiției. Pe exemplu, cel mai bun a fost reacția populară la reportajul Recorder și dumneavoastră i‑ați lăsat singuri în acel moment pe magistrații, jurnaliștii și pe organizațiile civice care s‑au regăsit pe acele liste aproape negre. A fost un moment de dezamăgire pentru populație, la fel ca atunci când v‑au reproșat că ați făcut, să zicem, o concesie în cel mai elegant mod exprimat în cercurile celor care v‑au votat, PSD‑ului, când nu ați avut nicio obiecție față de nominalizările lor pentru funcțiile de miniștri. Oamenilor acestora, ce le spuneți?

Nicușor Dan

Da. Nominalizări de miniștri. Am fost foarte, foarte mulțumit că după cinci luni și jumătate de criză politică am avut în sfârșit un guvern care a trecut de parlament. Am încercat să pun cât mai puține condiții posibile, astfel încât să ieșim dintr‑o criză care, așa cum am încercat să arăt, putea să arunce România în aer.1 Ăsta este răspunsul pe care îl dau la a doua întrebare. Degat de întrebarea cu listele negre, așa zisele liste negre, pentru că tot timpul există două părți. Ceea ce numiți dumneavoastră liste negre, am citit ambele materiale, sunt reacții, sunt o reacție pe care putem să discutăm la niște oameni care au spus lucruri de genul, Dacă mi‑aduc bine aminte, jegurile de la CSM, sau, din nou încerc să mi‑aduc aminte, de notorietate e de notorietate că multe judecătoare au relații cu infractori. În momentul în care există tipul acesta de afirmații, trebuie să te aștepți că și răspunsul din partea cealaltă poate să fie, cum să spun, dincolo de niște standarde.2 Cu titlul general, avem cu toții de optimizat o societate și cred că să ne păstrăm în niște limite de măcar de limbaj decent ar ajuta pe toată lumea.3 Și aș mai întrezi o scurtă întrebare de politică externă. Germania este un partener strategic economic al României. Ieri ați vorbit despre un angajament mai puternic al Uniunii Europene în securitatea flancului estic, în zona Mării Negre. Aș cerut explicit Germaniei vreodată o implicare mai concretă, mai intensă și ce va răspuns, dacă da, ce va răspuns, cancelarul mers, vă rog frumos. Mulțumesc. Da, există, nu vreau să anunț lucruri înainte ca ele să se întâmple. Ce vreau să spun este că cu multe țări europene importante încercăm să extindem parteneriatele pe care le avem parteneriate mai consistente în ceea ce privește apărarea

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:27:56

Întrebarea 14, Octavian Vasilescu: Cine e Călin Georgescu. Bugetul

Ce știți despre Călin Georgescu? Va fi aprobat bugetul până la final de an?

Octavian VasilescuEuronews România14/300:39

Cred că sunt șanse bune să‑l avem.

Nicușor Dan0:05

întrebarea 0:53 răspunsul 1:16 2 cărți

1:32:551:35:04

Informațiile vor fi în raport; bugetul nu depinde de el, dar are șanse bune.

n‑a răspuns acum „Nu, să așteptăm raportul.”

Tot ce s-a spus2:09

Octavian Vasilescu

Bână seara, Bine seara, Octavian Vasilescu, Euronews, România. Domnule președinte, la începutul conferinței l‑ați menționat pe Călin Georgescu, un om despre care foarte mulți români consideră în continuare că este președintele ales, dar despre care nu avem totuși foarte multe informații. Nici până în acest moment, la aproape 2 ani de la anularea alegerilor prezidențiale, S‑a spus despre el fie că este omul Rusiei, ba că este un produs al așazisului sistem din România. Acum, la aproape 2 ani de la anularea alegerilor, ne puteți spune pe baza datelor pe care le aveți ce haină îmbracă Călin Georgescu?

Nicușor Dan

În momentul în care eu personal, intervenind criza politică, m‑am oprit din toate discuțiile cu instituțiile implicate în elaborarea raportului despre alege și despre influența rusă, pot să vă spun că existau mai multe informații interesante despre parcursul domniei sale și care nu sunt în momentul ăsta în spațiu public. Și ele toate vor fi în raportul acela.

Octavian Vasilescu

Ne puteți da acum câteva indicii despre aceste informații?

Nicușor Dan

Să așteptăm raport.1

Octavian Vasilescu

Le vom primi până la finalul anului?

Nicușor Dan

Așa cum am răspuns colegii dumneavoastră, nu vreau să mai dau calendare pentru că am dat deja și iată că nu mi‑a dat timpul dreptatei și mă oferesc.

Octavian Vasilescu

Și pe un alt subiect legat de actualul guvern, aveți o garanție că bugetul de stat va fi aprobat până la finalul acestui an?

Nicușor Dan

Nu am nicio garanție că nu depinde de mine, toți cei implicați în parcursul acesta prim‑ministru ministru de finanțe lideri partidelor care susțin își doresc asta cred că sunt șanse bune să‑l avem, nu depinde de mine dar cred că sunt șanse bune să‑l avem Bună seara2

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:32:55

Întrebarea 15, Oana Bâlă: SUA după alegerile intermediare

E parteneriatul cu SUA la fel de solid? Când revenim în Visa Waiver?

Oana BâlăRadio România Actualități15/300:22

Fără îndoială, fără îndoială.

Nicușor Dan0:04

întrebarea 0:30 răspunsul 1:39 2 cărți

1:35:041:37:14

Da; trupele americane au prioritate, Visa Waiver rămâne la nivel tehnic.

Tot ce s-a spus2:10

Oana Bâlă

Bună seara, domnule președinte, Oana Bâlă, Radio România Actualități. Aș vrea să vă întreb cum evaluați în acest moment relația cu administrația americană, pusă și în contextul rezultatului alegerilor intermediare din Statele Unite. Este parteneriatul strategic româno‑american la fel de solid ca în anii trecuți?

Nicușor Dan

Fără îndoială, Fără îndoială, toate interacțiunile noastre cu administrația americană, cu congresul, nu au avut vreo influență ideologică sau vreun partizanat față de politica interna americană.1 Am încercat să explicăm interlocutorilor la toate nivelurile de discuții, Am încercat să explicăm interlocutorilor avantajele acestui parteneriat pentru România și pentru Statele Unite. De exemplu, aduc aminte, în urmă cu o lună și jumătate, două, la baza Mihail Cogăliceanu a fost o delegație a Congresului, în care au fost doi congresmeni, unul republican, unul democrat, la Mihail Cogăliceanu.

Oana Bâlă

Și o altă întrebare, când ar putea reveni România în programul Visa Waver dacă s‑au mai făcut pași concreții în această direcție?

Nicușor Dan

Am încercat, vă spun foarte direct, am încercat să... Discuții tehnice există, dar am încercat să nu amestecăm toate subiectele relației bilaterale, considerând că în acest moment chestiunea prezenței trupelor americane în Europa este cea mai importantă.2 pentru România mulțumesc Bună seara

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:35:04

Întrebarea 16, Elena Dea: TVA și cheltuielile statului

Scade TVA de la 1 ianuarie 2027? Ce faceți dacă guvernul nu taie cheltuielile?

Elena DeaEconomedia16/300:48

Am fost 20 de ani obsedat de borduri și panseluțe.

Nicușor Dan0:06

întrebarea 0:48 răspunsul 5:44 3 cărți

1:37:141:43:46

Nu a pus condiția TVA; promisiunea din 2025 era o estimare; cheia e colectarea.

  • A nominalizat cinci premieri: doi au trecut, trei nuneverificat
  • TVA a crescut de la 19% la 21%, cota redusă unificată la 11%neverificat
Tot ce s-a spus6:32

Elena Dea

Bună seara. Elena Deacu Economedia. Domnule președinte, în campanie ați dat asigurări că TVA nu va crește, iar ulterior guvernul Bolojan a majorat TVA la cota standard de TVA de la 19% la 21% și a unificat cota redusă la 11%. După această măsură ați spus că majorarea TVA putea fi evitată și ați avut o relație tensionată cu premierul Ilie Bolojan din cauza acestei măsuri. Acum că aveți guvernul dumneavoastră împreună cu PSD, va scădea TVA de la 1 ianuarie 2027? Dacă da, la cât? Și dacă nu va scădea, îl veți critica pe premierul Luca Niculescu?

Nicușor Dan

Eu nu am niciun guvern.1 Eu, conform Constituției, am nominalizat un prim‑ministru, de fapt cinci, doi au trecut, trei n‑au trecut.1 Și, primul ministru, spre bucuria mea, a reușit să strângă o majoritate, având miniștrii PSD și susținerea PNL și UDMR și altor parlamentari, care le mulțumesc că ne‑au scos din criză. Asta este, bineînțeles că am o relație instituțională, corectă cu guvernul, colaborând pe politică externă, colaborând pe orice poate să facă bine Românie. Mai mult de atât nu. Și din nou, ca să fiu foarte direct, pentru că erau deja mult prea multe constrângeri pe care multă lume le punea pentru ieșirea din criză politică, nu am pus această condiție guvernului Niculescu relativă la TVA i‑am pus o singură condiție, nu cu aur Legat de guvernul de dinainte, de guvernul Bolojan vă aduc aminte că am stat vreo două‑trei săptămâni înainte de nominalizare până când am obținut angajamentul că TVA‑ul nu va crește. După nominalizare el a crescut. Am avut o explicație, era din nou ca și acum, eram pe muchie în relația cu piețele financiare, de aceea nu am reacționat. Dacă nu va scădea TVA‑ul. În iulie 2025 spuneați tot un angajament pe care vi l‑ați luat și un calendar. Într‑un an, un an și jumătate, am putea să avem un set de măsuri echilibrate asupra impozitării și taxării din România. Suntem la un an și jumătate mai târziu. Care vor fi aceste măsuri? Și de asemenea, mediul de afaceri și populație au suportat aceste creșteri de taxe. Suntem într‑o situație dificilă în continuare și reducerea cheltuielilor statului încă așteaptă, iar aceasta este cea mai mare problemă de la care pornește acest dezechilibru major de care ați vorbit și dumneavoastră privind deficitul și imprumuturile mari. Dacă ați spus că populația are așteptări de la acest guvern, cum vă veți raporta la un guvern dacă nu respectă această așteptare a populației de reducere a cheltuielor statului. Bun. Mi‑a spus două întrebări, ambele foarte pertinente. În primul rând, ce‑am declarat în urmă cu un an și jumătate era o estimare.2 Nu era un angajament, spre deosebire de chestiunea cu TVA‑ul.2 Între timp însă s‑au întâmplat niște lucruri care nu țin numai de noi. Războiul din Iran, creșterea globală a prețului petrolului, creșterea globală a ratelor dobânzilor, astea nu sunt lucruri pe care România să le poată controla ea singură. Deci trebuie să luăm acea estimare așa cum a fost ea, în condițiile de atunci și sperând ca contextul global să fie unul mai favorabil decât a fost. Unde aveți totală dreptate este acolo unde vorbiți de reducerea cheltuielor statului și aici sunt multe locuri unde astfel de reduceri pot fi făcute. De exemplu, eu ca ONG‑ist și după aceea ca primar al capitalei cu buget mai mic decât al sectoarelor, am fost 20 de ani obsedat de borduri și panseluțe.3 Nu cred. Nu văd vreo schimbare pe segmentul acesta foarte vizual. Și mai este o componentă foarte importantă unde am făcut ceva, noi România vorbesc, am făcut ceva progrese însă unde este mult, mult de lucru la colectare. Eu cred că cheia, miza financiară a României pe următorii ani este gradul de colectare bună seara

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:37:14

Întrebarea 17, Ramona Avramescu: Reforma administrativă și taxele

Cât de amplă să fie reforma administrativă? Puteți promite că nu cresc taxele?

Ramona AvramescuTVR17/300:32

Împărțirea administrativ‑teritorială a României azi este cea din 1968.

Nicușor Dan0:07

întrebarea 0:35 răspunsul 4:53 2 cărți

1:43:461:49:14

Susține comasarea comunelor mici; TVA nu crede că va crește, accizele poate.

  • Împărțirea administrativă e cea din 1968neverificat
Tot ce s-a spus5:28

Ramona Avramescu

Bună seara, Ramona Avramescu, Televiziunea Română. În legătură cu reducerea cheltuielilor, domnule președinte, se vorbește în ultima vreme de o reformă administrativ‑teritorială. Se vehiculează diverse variante de la o comasare voluntară a unor comune mai mici până la o reformă foarte amplă care ar duce la desfințarea jumătate dintre primării. Domnul voastră o considerați necesară și sub ce formă, ce amploare ar trebui să aibă ea?

Nicușor Dan

Da, eu cred eu cred că sunt în linii mari două componente importante. Una pe comunele mici și nefuncționale care ar putea fiind comansate eventual parte din serviciile publice transferate dacă sunt în apropiere a orașelor transferate către acestea unde poate să fie și o și cheltuiel mai mici și o calitate a serviciilor mai mare și înțeleg că în diferite forme multă lume vrea să facă asta deci susțin orice astfel de formulă pe de altă parte și pentru aceasta a doua componentă nu cred că ne ajunge timpul până la următoarele alegeri locale Împărțirea administrativ‑teritorială a României azi este cea din 1968 Deci cea din 1968 corespundea1 cu economia anului 1968 Deci regimul comunist de atunci a făcut o treabă din punctul de vedere al dezvoltării urbane relativ profesională ținând cont de cum vedea statul comunist și cum era și economia globală în acel moment să existe un echilibru cât mai mare, să punem o fabrică de confecții lângă o fabrică de utilaj greu și așa mai departe deci a fost pentru vremea aceea, din perspectiva asta, a fost o muncă relativ profesionistă Numai că economia de azi nu mai este economia din 1968. Noi trebuie să avem curajul să recunoaștem că economia azi este produsă, se concentrează în marile centre urbane și să facem o împărțire administrativ‑teritorială care să dea locul cuvenit acestor mari centre urbane, astfel încât economia întregii zone din jurul lor să țină cont de acest așa numit oraș polarizator. Pe subiectul ăsta dezbaterea nu a început și este puțin mai amplă, adică trebuie să aibă, dincolo de sociologi, trebuie să aibă și economiști. Încurajez‑o astfel de dezbatere.

Ramona Avramescu

Dar pentru moment susțineți o comasare voluntară?

Nicușor Dan

O comandare voluntară sau forțată acolo unde în mod evident unitatea actuală administrativ‑teritorială nu poate să‑și susține cheltuielile. Și dacă îmi permiteți, pentru că ați insistat foarte mult pe dificultățile bugetar‑financiare cu care se confruntă România și ați vorbit despre acea curbă a măsurilor care poate deveni chiar mai dificilă, În acest moment, v‑ați mai hazarda să le promiteți românilor că nu vor mai avea de‑a face cu noi măriri de taxe? În momentul în care am făcut acea propunere, aveam o cunoaștere în detaliu a situației financiare. Vă mărturisesc că în momentul ăsta, după ce am numit două guverne, nu mai este preocuparea mea imediată Tot ce pot să spun eu este că au responsabilitatea Și mai pot să spun că cred că am ajuns la un nivel de suportabilitate al populației Acum, când spui măriri de taxe e o plajă foarte largă. Măriri de taxe poate să însemne TVA, nu cred că se pune problema.2 Măriri de taxe poate să însemne și mărirea accizei la tutun sau la alte forme de jocuri de noroc sau cine știu, sau alte chestiuni.2 Și aici poate

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:43:46

Întrebarea 18, Gabriel Negreanu: AfD și Consiliul Păcii

Ați reacționat la declarația liderei AfD despre români? Ați merge din nou la Consiliul Păcii?

Gabriel NegreanuMediafax18/300:46

Este o generalizare absolut nefericită.

Nicușor Dan0:04

întrebarea 1:03 răspunsul 1:08 2 cărți

1:49:141:51:25

A existat o reacție diplomatică; ar merge din nou, ca observator.

Tot ce s-a spus2:11

Gabriel Negreanu

Bună ziua Bună ziua, Gabriel Negreanu, Mediafax. Recent, lidera grupului AFD din Germania, în sondaje este cel mai important partid la ora actuală, a avut o declarație foarte dură la adresa românilor. Ați ieșit până acum cu vreo declarație legat de acest lucru? ați contactat autoritățile din Germania să vină cu mesaj, dat fiindcă vine de la un partid care are cele mai multe voturi, cel puțin pe baza sondajelor. Deci are o margă mare de votanți care ascultă la mesajele liderei AFD.

Nicușor Dan

Da, a existat o reacție diplomatică.1 Nu cred că trebuia să ies eu pe subiectul ăsta, și evident că este o generalizare absolut nefericită la întreaga comunitate de români care trece în Germania pentru eventuale abuzuri pe care câțiva le‑au făcut cu privire la sistemul de protecție sociale.1

Gabriel Negreanu

Și altă întrebare. În februarie ați fost unul dintre singurii lideri europeni ce a mers la Consiliul Păcii. Acum privind retrospectiv, considerați că a fost o idee bună și dacă ați mai primit o invitație, v‑ați mai duce la o nouă ediție a Consiliului Păcii?

Nicușor Dan

Evident că, observator, așa cum am dus și data trecută, și așa cum am spus acum câteva minute, în multe întâlnire europene, am spus, și n‑a fost unanimitate, că Europa trebuie să aibă grijă de relația transatlantică cu atât mai mult cu cât securitatea Europei depinde într‑o măsură importantă de relația cu statele.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:49:14

Întrebarea 19, Alexandra Alexandrescu: O moțiune în primăvară

O moțiune de cenzură în primăvară ar mai prăbuși economia? V‑a cerut Bolojan să mediați cu Grindeanu?

Alexandra AlexandrescuRealitatea19/302:49

În parcursul actual n‑am spus asta.

Nicușor Dan0:03

întrebarea 3:06 răspunsul 1:55 3 cărți

1:51:251:56:26

A mediat cât i s-a cerut; crede că bugetul 2027 va fi executat; nu a spus că se taie pensiile.

Tot ce s-a spus5:01

Alexandra Alexandrescu

Bună ziua domnule președinte Alexandra Alexandrescu de la Realitatea ați vorbit puțin despre ce ar fi însemnat alegerile anticipate înainte de încheierea crizei politice prin instalarea acestui guvern și ați vorbit și despre ce a însemnat criza politică prelungită e bine primăvară spun cei din PNL că se pregătesc să analizeze la acel moment activitatea guvernului și să decidă dacă vor depune sau nu o moțiune de cenzură. Deja și cei de la ora au anunțat că ar vota o astfel de moțiune, liberalii au anunțat chiar că ar putea să voteze. E o moțiune depusă de un alt partid, dacă sunt de acord cu ce scrie în acea moțiune. Practic, unde vreau să ajung, aș dori să vă întreb dacă în primăvară nu ar mai exista aceste efecte economice, dacă economia nu s‑ar mai prăbuși și să ne spuneți totodată dacă și Ilie Bolojan v‑a cerut să discutați în numele său cu Sorin Grindeanu la momentul când făceau parte amândoi din același guvern. Mai stați ca să mi‑aduceți aminte dacă uit întrebări. Am avut multe discuții legat de ultima întrebare. Am avut multe discuții și în trei și în doi cu întrebări de la cel de‑al treilea, încercând să mediez, să prelungesc durata de viață a coaliției, așa cum a fost ea. Cred că asta trebuie să fac un președinte în sistemul constituțional din România. Au fost momente în care mi s‑a cerut să mediez și am făcut‑o, dar au fost mai spre finalul coaliției momente în care nu mi s‑a mai cerut să mediez. Nu știu dacă ar fi fost altfel, dacă am fi mers mai departe, asta este realitatea și când nu ți se cere să mediezi e dificil să te duci tu să spui nu cumva aveți o problemă și eu pot să vă ajut?

Nicușor Dan

Legat de prima întrebare pe care mi‑ați spus‑o, sunt mai multe aspecte aici. În primul rând este de remarcat și vreau să mulțumesc încă o dată partidelor că pe deciziile importante, în toată această perioadă de criză politică, a existat totuși dialog. Adică am trecut legile cele mai dificile obligatorii pentru PNRR în lunile de vacanță, adică a existat un dialog. Inclusiv în ipoteza în care o să fie o moțiune de cenzură și acea moțiune de cenzură va trece și va fi din nou un guvern demis și va fi din nou o discuție dificilă despre cum să formeze o majoritate, am convingerea că aceeași responsabilitate va exista și că bugetul 2027 pe care îl vom avea atunci și va fi executat conform angajamentele și România va mai câștiga un an în parcursul ei de stabilizare financiară. Dar până în primăvara viitoare se vor mai întâmpla lucruri.1

Alexandra Alexandrescu

Și dacă îmi permiteți tot apropo de asta, dacă vă așteptați, spuneați că deficitul nu poate să scadă foarte ușor fără să fie atinse capitolile percum pensiile sau salariile?

Nicușor Dan

În ipoteza nu, am spus asta în ipoteza în care se retrag investitori, ratele dobânzilor cresc și curba de ajustare e mai agresivă decât cea de acum.2 Deci în contextul actual nu vă așteptați să...2 În parcursul actual n‑am spus asta nu.3

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:51:25

Întrebarea 20, Elena Crângașu: Gluma ambasadoarei și cina de la București

Cum ați văzut articolul din Wall Street Journal și fotografiile de la restaurant?

Elena CrângașuCotidianul20/300:38

Nu, nu le înțeleg.

Nicușor Dan0:02

întrebarea 0:50 răspunsul 3:39 3 cărți

1:56:262:00:55

A fost o afirmație făcută în glumă; o cină nu angajează statul.

Tot ce s-a spus4:29

Elena Crângașu

mulțumesc bună seara Elena Crângașu cotidianul domnule președinte aș vrea să vă întreb despre un subiect care de asemenea a rămas cu semne de întrebare în această perioadă de criză politică mai exact despre dezvăluirile Wall Street Journal care a scris că ambasadoarea Kimberly Gilfoy o ambasadoare din Statele Unite ale Americii ar fi transmis că ar putea a scris Wall Street Journal despre implicarea acestea încăderea guvernului de la București cum ați Cum ați văzut dumneavoastră la acel moment aceste dezvăluiri?

Nicușor Dan

Ca să fim precis pe fapte, Wall Street Journal a spus că la o cină, în Grecia, doamna ambasador la acea vreme a făcut o glumă cu privire la guvernul de la București. O glumă. a făcut o afirmație glumind. Și doamna ambasador a negat. De aici până la o moțiune de cenzură votată de, nu mai țin minte, 250 sau câți au fost de parlamentari, e cale foarte, foarte lungă.1 Totodată au apărut niște imagini, poate mai importante decât prima parte a acestei întrebări, au apărut niște fotografii cu această ambasadoare alături de președintele Partidului Social‑Democrat, alături de fostul ministrul al energiei Bogdan Ivan și de consilierul de stat Florin Vlădică la un restaurant din București.

Elena Crângașu

Cum ați văzut aceste fotografii? Le‑ați mandatat dumneavoastră pe domnul Vlădică să se afle acolo?

Nicușor Dan

Era o întâlnire... Nu era o întâlnire instituțională? A fost un eveniment de economist la București, la care am participat și eu, am ținut un speech despre trecerea la euro, dacă vă aduceți aminte. Acest eveniment a fost organizat de o companie sau fundație din România și această companie sau fundație a invitat niște oameni pe care îi considera relevanți. S‑a invitat‑o pe doamna ambasador care era speaker la evenimentul ăsta, l‑a invitat pe domnul Grindeanu care era șeful Camerei Deputaților și a mai invitat niște mai multe persoane care aveau diverse relații cu Statele Unite ale Americii. Dacă nu mă înșel, a fost o zi mai devreme sau o zi mai târziu a fost și o recepție ambasadorului american cu aceleași persoane și încă mai multe cu ocazia acestui eveniment. Nu cred că este absolut nimic în neregul aici, ca niște oameni să stea la o masă. Domnul Vlădică, după cum știți, conduce oficiul de informații integrate și în afară de această chestiune, când se duce la restaurant, e pe persoană fizică.2

Elena Crângașu

Și dacă nu vi se pare nimic anormal, dumneavoastră, de ce nu ați participat la acea întâlnire privată?

Nicușor Dan

Spuneți că și dumneavoastră ați fost participant la eveniment. Da, sunt invitat în foarte multe locuri, dar încerc să‑mi gestionez timpul. Dar un consilier de stat care participă la o întâlnire privată cu un președinte al unui partid politic, cu un fost ministru al energiei, nu vi se pare că ar trebui să ridice semnele de întrebare? Nu l‑ați întrebat pe domnul Vladica ce căuta acolo? Sau înțelegeți nemulțumirea și semnele de întrebare ale societății? Nu, nu le înțeleg.3 Eu cred că suntem oameni care, într‑o lume foarte complexă, schimbă informații, se informează unui de la altul de diferite chestiuni.3 De asta, peste tot în lumea asta, există cine de a face, există mic dejunuri, există prânzuri în care oamenii schimbă informații. De aici până la a angaja statul, e o cale foarte lungă și, într‑adevăr, dacă există orice formă de suspiciune, de trafic, de influență, de orice fel, bineînțeles că astea sunt lucruri foarte serioase, dar că niște oameni stau la o masă și discută, asta nu înseamnă absolut nimic.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 1:56:26

Întrebarea 21, Eugen Dinul: Dronele româno-ucrainene

Ce se întâmplă cu proiectul de drone cu Ucraina?

Eugen DinulȘtiri pe surse21/300:22

Ce să cumperi ca să nu devină vechi peste patru luni sau șase luni.

Nicușor Dan0:10

întrebarea 0:22 răspunsul 1:58 2 cărți

2:00:552:03:15

Discuția e tehnică; greu e să cumperi ceva ce nu devine vechi în patru-șase luni.

n‑a răspuns acum „Nu vă dau eu acum un orizont de timp.”

  • Dronele se învechesc în 4–6 luni; tancurile țin 20–40 de anineverificat
Tot ce s-a spus2:20

Eugen Dinul

Bună seara, domnule președinte, Eugen Dinu de la Știri pe Surse. Pentru că ați vorbit de apărarea la Marea Neagră, aș dori să știu ce se întâmplă cu proiectul privind fabricarea de drone româno‑ucrainene.

Nicușor Dan

Este o discuție în curs, portată din partea României de Ministerul Apărării, de partea ucrainiană de, asemenea, Ministerul Apărării și câteva companii. E o discuție tehnică și doar, fără să intru în detalii clasificate, principala dificultate este, pe care nu doar noi o avem, Ce să cumperi ca să nu devină vechi peste patru luni sau șase luni?1 Asta este dificultatea tehnică pe care oamenii noștri o au și cu care nu s‑au mai confrontat pentru că el a obișnuit să cumpere tankuri, avioane, lucruri care aveau o durată de viață de 20, 30, 40 de ani.2 Și, da, ăsta este stadiul în momentul ăsta. Dar avem un orizont de timp, să spunem că în anul 2027, în toamna anului 2027, vom începe efectiv să producem drone, avându‑te războiul modern care se poartă acum. fără discuție nu vă dau eu acum un orizont de timp, însă există niște bani și e important și pentru România și pentru Ucraina ca ei să devină echipament cât mai curând posibil ok mulțumesc Teodora

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:00:55

Întrebarea 22, Teodora Suciu: Contractul de lobby

Prelungiți contractul de lobby? Plătește România și militarii americani, ca Polonia?

Teodora SuciuȘtirile Pro TV22/300:20

Da. Și oarecum echivalentă.

Nicușor Dan0:03

întrebarea 0:30 răspunsul 2:17 3 cărți

2:03:152:06:01

Vrea să-l prelungească, dacă e de acord CSAT; oferta pentru trupe e asemănătoare cu a Poloniei.

  • Polonia oferă 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar americanneverificat
Tot ce s-a spus2:46

Teodora Suciu

Teodora Suciu, știri le protevem. Ați spus mai devreme că nu ne afectează alegerile din America, relația parteneratului strategic cu Statele Unite, dar veți continua, veți prelungi acest contract de consultanță pentru a îmbunătăți relațiile cu Congresul și cu administrația americană?

Nicușor Dan

Desigur, sau în fine, cel puțin e intenția mea și trebuie să fie de acord și CSAT‑ul.1 Vrem mai mult decât atât, pentru că a fost în momentul în care a fost făcut de administrația prezidențială, dar au beneficiat de acest contract mai multe autorități care aveau de rezolvat diverse lucruri cu administrația americană.1 vrem să extindem grupul de părți contractante, dar eu cred că el este benefic pentru România în ansamblă. Ne puteți da câteva exemple de rezultate obținute? Da.

Teodora Suciu

Sau în ce sens este benefic?

Nicușor Dan

Este ca orice contract de lobby, scurtează drumul pentru o întâlnire cu un decident american.2 Și asta s‑a întâmplat la Departamentul de Stat, asta s‑a întâmplat la așa numitul Departament de Război, asta s‑a întâmplat la Congres. Au fost zeci de astfel de întâlniri care au fost mijlocite prin contractul de lor.

Teodora Suciu

Și am putea să vedem rezultatele în prezentare, vizuirea trupelor, a prezenței trupelor americane în Europa?

Nicușor Dan

Rezultatul pe care o să‑l vedem cu revizuirea trupelor o să fie, în primul rând, influențat în mare măsură de opțiunile administrației americane, dar cealaltă parte de răspuns o să fie toate autoritățile române, inclusiv compania de lobby, care au lucrat pentru proiectul ăsta. Și o clarificare, dacă îmi permiteți. Polonia a promis că va și plăti, va oferi un sprijin financiar, nu doar pentru staționarea, pentru costurile staționării trupelor, ci va plăti militarii. România a făcut o astfel de ofertă Statelor Unite? Da, și oarecum echivalentă.3 15.000 de dolari pentru fiecare militar pe an? Sunt mai multe date tehnice și globale și relativ la soldați, cumva ofertele sunt echivalente mulțumesc bună seara

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:03:15

Întrebarea 23, Luiza Dobrescu: Euro la 5 lei și PSD

Euro e la 5 lei fără AUR la guvernare: cine e vinovat? Când numiți șefii serviciilor secrete?

Luiza DobrescuGândul23/300:40

Nu cred că a plăcea e parte din fișa postului.

Nicușor Dan0:06

întrebarea 0:43 răspunsul 2:33 2 cărți

2:06:012:09:17

Cursul ține de dobânzile globale; șefii serviciilor vin când există o majoritate pentru ei.

  • Guvernul are 11 miniștri PSDneverificat
  • Euro e la 5 leineverificat
Tot ce s-a spus3:16

Luiza Dobrescu

Bună seara, sunt Luisa Dobrescu de la Gândul. Prima mea întrebare se referă, are legătură cu campania dumneavoastră prezidențială, când ați avut singura de altfel și prima confruntare cu George Simeon. În momentul respectiv, dumneavoastră ați spus că retorica aur și Simeon generează neîncredere pentru pieță și investitori și de aceea euro este la 5 lei. În momentul de față, euro este la valoarea de 5,35, aur nu se află la guvernare. Aș vrea să ne spuneți pe cine vedeți dumneavoastră vinovat, guvernele pe care dumneavoastră le‑ați propus și au ieșuat, dumneavoastră sau ambele variante?

Nicușor Dan

Acest raport al cursului de schimb este influențat de mai mulți factori pe care în esență i‑am menționat. Adică în momentul în care nivelul global al dobânzilor crește, evident că și nivelul la care România se împrumută crește și evident că există o reașezare dată de cererea de euro pe piața românească între cererea și oferta de euro pe piața românească care se vede în cursul de schimb. Și tot în campania electorală, dumneavoastră, ați spus că singura diferență dintre dumneavoastră și Crin Antonescu este aceea că dumneavoastră nu vă place de PSD. În momentul de față, dumneavoastră, susțineți un guvern care are 11 miniștri PSD. Aș vrea să ne spuneți cam pe la ce nivel vă aflați acum cu gradul de plăcut PSD. Da, nu cred că a place e parte din fișa postului.1 Nu face parte din fișa postului, dar susțineți un guvern care are 11 miniștri PSD. Eu îmi doresc, mi‑am dorit și mă bucur că s‑a întâmplat ca România să aibă o guvernare pro‑occidentală. A fost destul de greu, după cum am constatat cu toții. Și tocmai de aceea, condițiile pe care le‑am pus au fost foarte, foarte reduse. Cred că, am și spus mai devreme, ar fost absurd ca președintele României să spună vreau să am o guvernare PNL‑USR și deci să pretindă că 30 e mai mare decât 50.2 Am înțeles asta totuși.

Luiza Dobrescu

Când o să puneți șef la serviciile secrete?

Nicușor Dan

În momentul în care va exista o majoritate parlamentară în care să susțină lucrul ăsta. Pentru moment sunt bucuros că a existat o majoritate parlamentară care să investească în guvern Bună seara

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:06:01

Întrebarea 24, Marco Badea: „România onestă” și sărăcia

Cum se împacă „România onestă” cu luxul de la Timișoara? Cum definiți sărăcia? E AUR o amenințare?

Marco BadeaExplicativ24/301:16

Dacă ești un pensionar trebuie să alegi între întreținere, mâncare și medicamente. Asta este sărăcie.

Nicușor Dan0:12

întrebarea 1:16 răspunsul 7:32 3 cărți

2:09:172:18:05

Contrastul explică nemulțumirea; puterea de cumpărare a scăzut. AUR în Parlament e un fapt democratic, la guvernare un pericol.

Tot ce s-a spus8:48

Marco Badea

Bună seara, Marco Bade, explicativ. Domnule președinte, sunt sigur că ați văzut imaginele de la Timișoara și revin la ele. Ați vorbit în campanie despre România onestă, ne‑ați promis România onestă, dar vreau să vă întreb cum se combină România onestă pe care ne‑ați promis‑o din poziția de candidat cu imaginea României oneste cu șinșilă, boliți de lux, ceasuri foarte scumpe care pare că nu au deloc imaginea, nu corespund deloc cu imaginea discursului public pe care o are Partidul Social‑Democrat despre cum se luptă cu sărăcia și cum se luptă să ajute românii care nu mai pot să cumpere și nu mai pot să trăiască în propriile orașe și, pe de altă parte, vreau să ne spuneți cum definiți dumneavoastră sărăcia. Pentru că domnul Grindeanu ne‑a spus că toți românii au sărăcit în ultimul an din cauza reformelor luate de guvernul Bolojan, din care a făcut parte și Partidul Social‑Democrat pe care acum îl țineți în brațe. Dumneavoastră, credeți că domnul Grindeanu are dreptate?

Nicușor Dan

Da. Cred că Cred că nu am descoperit bolizii de lux și, cer scuze, nu știu numele animalului, blănurile. Și înșilă. Este concubina domnului Ciolacu, fostul premier al României. Blănurile de care știu că e o blană, dar nu știu animalul. La docuzi era cea care burta și înșilă. Așa, deci cred că nu am descoperit nici mașinile de lux și nici hainele de blană acum două săptămâni, nici acum un an și evident că unul din motivele pentru care românii sunt nemulțumiți de modul în care funcționează țara lor este contrastul acesta, în special când este etalat de oameni care ocupă funcții publice. A mai spus însă în campania electorală că o să fie un proces de durată. Și a mai spus că nu sunt adeptul revoluțiilor, pentru că este esențial ca România, Într‑un context geopolitic dificil să aibă o administrație stabilă, să‑și respecte angajamentele față de parteneri și în felul ăsta să‑și asigure securitatea și să ofere și cadru pentru o dezvoltare economică. Nu pot să spun că, și am spus asta de mai multe ori, că în acest moment instituțiile zbârnăie.1 Dacă vorbim de, am tot dat exemplul ăsta, dacă vorbim de anii, ar trebui să ne uităm la parcările primăriilor și consililor județene din reședințele de județ, să vedem cu ce mașini vin funcționarii publici acolo.1 Am văzut și eu la primăria Capitalei multe. Pe de altă parte însă trebuie să avem o ordine de priorități. Adică dacă alergăm din haină de, cum spuneți dumneavoastră, în haină de... Și în șilă. Și așa. Nu cred că ajungem departe. Adică trebuie și asta am încurajat în discuția pe care am avut‑o cu șefii parchetelor să ne uităm exact unde sunt marile zone de corupție și când ne ducem, să ne ducem la acele zone, cum ar fi marea evaziune fiscală. Cred că trebuie să o luăm cu fundamentele. Eu v‑am ascultat răspunsul, dar nu mi‑ați răspuns la întrebare. Cum definește președintele României Nicușo Ordan sărăcia și dacă consideră președintele României Nicușo Ordan că românii au sărăcit în ultimul an din cauza guvernului Bolojan și a măsurilor pe care trebuia să le ia așa cum ați hotărât împreună în relaționarea Palatul Cotrocem, Palatul Victoria, ca să nu fim retrogradați în iunie 2025 dumneavoastră mi‑a spus două întrebări eu v‑am răspuns la prima și acum ați dezvoltat‑o pe a doua la încă vreo 3-4 o să încerc să răspund există indici global de sărăcie dar în momentul în care nu ai haine să strimiți copilul la școală în momentul în care dacă ești un pensionar trebuie să alegi între ținere, mâncare și medicamente asta este sărăcie din punct de vedere economic obiectiv a scăzut puterea de cumpărare în România adică veniturile raportate la sau ce poți să cumperi cu venitul tău a scăzut în România.2 Din cauza inflației, din cauza tot ce s‑a întâmplat în România. Asta este un fapt obiectiv. Și cei care erau săraci au devenit și mai săraci și unii care nu erau într‑o zonă de sărăcie au intrat într‑o zonă de sărăcie.3 Asta este o realitate obiectivă.3 Și o foarte scurtă împrecizare. Având în vedere că la începutul conferinței n‑ați vorbit de partidul AUR, după rechizitorul pe care l‑ați făcut, AUR este o amenințare la adresa securității naționale și dacă da, cum poate președintele româniei Nicuși Ordan, care în 2028 va fi la jumătatea mandatului, să blocheze ascensiunea AUR la putere, care va aduce inevitabil și suspendarea dumneavoastră din funcție dacă AUR va avea majoritatea. Mulțumesc! Bun. Sunt două lucruri aici. În primul rând, în România noi trăim un parcurs democratic și o dezbatere politică. Aur este un partid politic care are tot dreptul să‑și promoveze ideile, să‑și atragă simpatizanți, votanți într‑un cadru democratic. Pe de altă parte, eu am toată legitimitatea să fiu în dezacord cu aceste chestiuni și să spun că aur în peisajul politic românesc este un fapt democratic, aur la guvernare România este un pericol pentru economia și pentru securitatea românească. O dezbatere democratică și plecând de aici, sper ca cetățenii în 2028... informații de la toți actorii politici să facă o alegere înțeleaptă Căterina

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:09:17

Întrebarea 25, Cătălina Porumbel: Rheinmetall, SAFE și pensiile

Ați știut de cele 5,7 miliarde de euro din SAFE pentru Rheinmetall? Susțineți indexarea pensiilor cu 7,4%?

Cătălina PorumbelAntena 3 CNN25/301:35

Eu în momentul de față nu am vreo suspiciune că vreunul din contractele SAFE ar avea vreo problemă.

Nicușor Dan0:09

întrebarea 2:33 răspunsul 5:24 3 cărți

2:18:052:26:02

A știut de o sumă consistentă și nu are suspiciuni; pensiile au nevoie de indexare, procentul vine din buget.

n‑a răspuns acum „Aceste cifre nu există în momentul ăsta.”

  • 5,7 miliarde de euro din SAFE pentru Rheinmetall, împrumutați pe 45 de anineverificat
  • Peste 33.000 de locuri de muncă în Germanianeverificat
  • Legea cere indexarea pensiilor cu 7,4%; se vorbește de 5%neverificat
Tot ce s-a spus7:57

Cătălina Porumbel

Căterina Porumbel, antena 3 CNN. Bună seara, domnule președinte! Ultima dată când ne‑am văzut într‑un format similar, v‑am dat să semnați o hârție. Cred că vă amintiți momentul. Ne amintim cu toți. În această seară v‑am adus mai multe hârtii pe care să le vedeți și să le citiți. Permiteți‑mi să mă apropii și să vă lăsa acest document. Este contractul Rai Metal. Primul contract Rai Metal semnat de statul român cu această companie în gerul. Permiteți‑mi să mă întorc așa. Vă rog, de‑aia. președinte Domnule președinte, ceea ce aveți în față este primul contract semnat de statul român cu Rai Metal prin compania Pirochim. Pe data de 7 septembrie 2025 ați aprobat în CSAT documentul privind analiza programului SAFE. V‑aș întreba în primul rând dacă dumneavoastră ați știut de negocierile purtate de guvernul Bolojan cu compania Rai Metal pentru a acorda suma uriașă de 5,7 miliarde de euro, chiar și pentru, atenție, echipamente pe care Rai Metal nu le‑a făcut niciodată, precum navele. Ați știut de aceste negocieri?

Nicușor Dan

Procesul SAFE a fost un proces complex, structurat pe mai multe niveluri de detaliu. Evident că lucrurile cele mai importante le‑am cunoscut din toată negocierea, din toate evaluările pe oferte posibile, din evaluări pe echipamente posibile, desigur, da.

Cătălina Porumbel

Despre acordarea acestei sume, 5,7 miliarde de euro către Rai Metal, ați știut că se acordă această sumă unei singure companii? Este important pentru noi să știm dacă dumneavoastră ați știut de aceste negocieri sau nu?

Nicușor Dan

Evident că am știut, nu știu dacă suma este exact 5,7 miliarde, dar am știut că este o sumă consistentă care în urma discuțiilor, evaluările, merge către mai mătandă.1 Din informația noastră la Direcția Națională Anticorupție, sunt trei anchete, trei cercetări penale cu privire la modul în care s‑au acordat acești bani safe.

Cătălina Porumbel

Dumneavoastră, puteți face publice anumite documente legate de contractele semnate cu rai metal? Pentru că percepția publică, domnule președinte, este că s‑a dat un mare tun cu banii românilor împărmutați pe 45 de ani și că acestea sunt miliarde date cu dedicații.

Nicușor Dan

Nu știu ce înțelegeți dumneavoastră prin percepție publică. Dacă percepție publică înseamnă că 10%, 50% din români e o parte din români, susținătorii unui, dar evident că orice fel de cercetare este binevenită. Cercetare penală nu înseamnă nimic, înseamnă ceva. Cercetare penală înseamnă că cineva a făcut o sesizare și parchetul a început să cerceteze. Eu, în momentul de față, nu am vreo suspiciune că vreunul din contractele SAFE ar avea vreo problemă.2

Cătălina Porumbel

Câte locuri de muncă, domnule președinte, sunt create în România prin programul SAFE?

Nicușor Dan

Pentru că în Germania, cu banii împrumutați de România, se fac peste 33.000 de locuri noi de muncă. Nu am această informație, dar cred că dezbaterea este binevenită în spațiul public. Ceea ce am discutat cu reprezentanții guvernului a Ministerului Economiei, a Ministerului Apărării, în momentul în care s‑a dezbătut toată această procedură pe SAFE, a fost ca un procent important din producția pentru fie că sunt echipamente finite, fie că sunt subansamble să fie făcute în România. Mai departe, este extrem de important ca noi să urmărim ca obligațiile pe care firmele cu care am semnat și le‑au luat să fie respectate. Pentru că istoria ne spune că de multe ori România a asemnat contracte de furnizare de echipamente militare, că companiile cu care am semnat și‑au luat obligații de așa numit offset, dar că în practică nu s‑a întâmplat nimic.

Cătălina Porumbel

Reiterez, susțineți publicarea unor documente atât cât se poate, că toată lumea înțelege că sunt documente confidențiale ca cel pe care le aveți pe masă, astfel încât să nu mai existe suspiciuni?

Nicușor Dan

Sigur, sigur. Orice nu este afectat de vreun secret militar sau de vreun angajament de confidențialitate pe care ne‑am luat deja, poate să fie făcut public. Vreau să vă întreb și despre tema economică, pentru că ați vorbit despre scăderea ratingului de țară. Spuneți că dacă anul viitor nu trecem de testul agenților de rating, România poate ajunge la mâna Fundului Monetar Internațional. Românii sunt interesați ce se întâmplă anul viitor cu banilor. Să le luăm pe rând, nu le președinte.

Cătălina Porumbel

Susțineți indexarea pensiilor așa cum prevede legea?

Nicușor Dan

Cred că este nevoie de o indexare a pensiilor.3 Procentul cu care asta se va întâmpla trebuie să rezulte din dezbaterea pe bugetul 2027, care o să înceapă foarte curând și sper, cum am spus, să se termine la finalul anului acestuia. și subliniez ce am spus, este absolut esențial ca România să‑și păstreze ținta de deficit. Adică bugetul din 2027 să păstreze angajamentul pe care i‑a luat pe 2027. Vă spun eu procentul. Să nu fie 7,4% cât spune legea, să fie 5% cât se zvonește că ar fi în negociările politice înainte de bugetul. Nu poate să existe un astfel de zvon, pentru că socoteala procentului de indexare a pensiilor vine din toată socoteala, pe toate veniturile și pe toate cheltuielile bugetului național. Și aceste cifre nu există în momentul ăsta. Ne poate garanta cineva din România că anul viitor taxele principale nu vor fi majorate? Asta e o chestiune care ține de guvern, dar am toți oamenii politici, miniștri, partii de politici care susțin guvernul, au

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:18:05

Întrebarea 26, Laurențiu Ungureanu: Ce crede despre Bolojan

Deficitul a scăzut sub guvernul Bolojan. Ce credeți despre fostul premier?

Laurențiu UngureanuHotNews26/300:59

A condus guvernul României un an, a fost demis prin moțiune de cenzură.

Nicușor Dan0:09

întrebarea 1:06 răspunsul 1:42 1 carte

2:26:022:28:49

I-a mulțumit public; nu intră în dezbatere ca să rămână mediator.

n‑a răspuns acum „Nu vreau să intru într‑o dezbatere politică despre a fost bun, n‑a fost bun.”

  • Deficit: 80 de miliarde în 2022, 90 în 2023, 152 în 2024neverificat
Tot ce s-a spus2:48

Laurențiu Ungureanu

Bună seara Laurenț Iungureanu Hot News Domnule președinte ați început această conferință în urmă cu două ore și aproape jumătate informând cetățenii în legătură cu proporțiile deficitului 150 de miliarde de lei din care 60 de miliarde dobânzi În redacția Hot News ne‑am uitat pe seria deficitului în ultimii cinci ani 2022-80 de miliarde 2023-90 de miliarde de 2024-152 de miliarde, apoi în 2025 și 2026 pentru prima oară deficitul a scăzut și ca procent din PIB, dar și ca sumă absolută fără dobânzi, pentru că dobânzile care veneau din urmă au crescut. Aceste bugete în care deficitul a scăzut au fost operate de guvernul Bolujan. Dumneavoastră niciodată n‑ați spus pe larg ce credeți cu bune curele despre guvernul Bolujan. Puteți spune acum, vă rugăm publicului, ce credeți despre premierul Bolujan?

Nicușor Dan

A condus guvernul României un an, a fost demis prin moțiune de cenzură, i‑am mulțumit public la finalul mandatului. Nu vreau să intru într‑o dezbatere politică despre a fost bun, n‑a fost bun, tocmai pentru a‑mi păstra, așa cum am spus, un rol de mediator când este nevoie și de asemenea de facilitator când este nevoie. Mulțumesc. Ați spus mai devreme și că judecătorii care se simt șicanați de inspecția judiciară, de pildă, să trimită dosarul sau informații la cotorceni. Din informațiile noastre, cel puțin o judecătoare, judecătoarea Salina Marinaș, a trimis mai multe documente unui consilier prezidențial.

Laurențiu Ungureanu

Întrebarea este, au ajuns la dumneavoastră acele documente?

Nicușor Dan

Nu am cunoștință, dar dacă le‑a transmis, sigur, au fost oste de colegul meu, dar eu nu am avut această dezbatere cu dumneavoastră. S‑au blocat la colegul dumneavoastră atunci? Mulți dintre concilierii prezidențiali sau de stat îmi cer mai mult timp decât am și atunci fac o alege. Știți, într‑un interviu la Context.ro, Laura Coduzacoviși v‑a urat mult somn, un somn bun și a fost o declarație neașteptată pentru un alt oficial european.

Laurențiu Ungureanu

Ce credeți dumneavoastră despre această declarație?

Nicușor Dan

și o declarație neașteptată.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:26:02

Întrebarea 27, Iasmin Ardelean: Facturile de acasă

Cât v‑au venit facturile la curent și gaze?

Iasmin ArdeleanȘtirile Canal D27/300:18

Încă nu, dar pentru limbajul curent cred că merge.

Nicușor Dan0:04

întrebarea 0:42 răspunsul 0:40 3 cărți

2:28:492:30:11

800–1.000 de lei la două luni; din octombrie locuiește într-o casă de protocol.

  • Facturile: 800–1.000 de lei la două lunineverificat
Tot ce s-a spus1:22

Iasmin Ardelean

bună Bună seara, Yasmin Ardelean, știrile canal de domnule președinte. Ați refuzat până acum să locuiți într‑o casă de protocol. Aveți totuși o locuință privată. Cât v‑au venit facturile la Curent și Gaze?

Nicușor Dan

Trebuie să vă spun că începând cu luna cred Într‑o octombrie acestui an m‑am mutat într‑o locuință de protocol.

Iasmin Ardelean

Ne puteți spune unde?

Nicușor Dan

Într‑o locuință de protocol. Am întâlnit. V‑aș spune, dar nu știu dacă motive de securitate am voi.

Iasmin Ardelean

Și până în acel moment, cine se ocupa de plata factorilor la dumneavoastră în familie?

Nicușor Dan

Soția, evident.1

Iasmin Ardelean

Și puteți ne spuneți estimativ vreodată cât v‑au venit factorile?

Nicușor Dan

Da, de ordinul 800-1000 de lei pe câte două luni veneau, pentru că era la comun și calculat o sumă, ceva de genul ăsta.2

Iasmin Ardelean

Și o clarificare, dacă se poate, tocmai ați pus mai devreme soția dumneavoastră, v‑ați căsătorit între timp?

Nicușor Dan

Încă nu, dar pentru limbajul curent3

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:28:49

Întrebarea 28, Mircea Nica: Exporturile și cei 50 de milioane

Ce face Președinția pentru exporturi? Sunt destui 50 de milioane de euro pentru Marea Neagră?

Mircea NicaZiarul Financiar28/300:53

Haideți să cheltuim 50 de milioane, să operaționalizăm centrul și după aceea mai vorbim.

Nicușor Dan0:05

întrebarea 0:53 răspunsul 3:34 2 cărți

2:30:112:34:38

A promovat firme românești la ONU și în Ucraina, dar nu există o strategie.

  • 800–1.000 de companii la forumul de afaceri din Ucrainaneverificat
Tot ce s-a spus4:27

Mircea Nica

bună seara Bună seara, Mircea Nica de la Ziarul Financiar. Domnule președinte, având în vedere deficitul comercial foarte mare și în creștere an de an, ce acțiuni de diplomație economică pentru sprijinirea exporturilor a făcut președinția României în 2026 și ce acțiune are în vedere în 2027. Și, ca exemplu, dumneavoastră ați fost în Cehia în septembrie în vizită bilaterală și nu ați luat cu dumneavoastră o companie românească. În schimb, la vizita în România în 2014, președintele de atunci al Cehiei a venit însoțit de 70 de oameni de apaceri din Cehia. Cum comentați?

Nicușor Dan

Da. Am încercat în fiecare, în deplasarea recentă pe care am făcut‑o în Statele Unite, la New York, la Națiunea Unite, am avut mai multe întâlniri cu investitori americani, de asemenea cu persoane relevante din comunitatea de business românească în Statele Unite. În vizita pe care am făcut‑o în Ucraina, am participat la un forum de business cu vreo 800-1000 de companii în sală.1 În prezența de fiecare dată când am avut ocazia ca președinte am promovat economia românească, companiile românești Însă, ca să fim foarte corecți, nu avem în momentul de față o strategie Și atunci cumva facem ad hoc niște lucruri, dar ne concentrăm pe fel de fel de dezbatere politice1 în care, cum am spus, pierdem toți timp important. Sper să avem la un moment dat un răgaz să ne uităm la chestiunea asta foarte serioasă. Înțeleg că schemele, mergând și într‑o parte mai optimistă, înțeleg de la Ministrul Finanțelor că schemele de ajutor de stat, acel plan de relansare de care vorbim, au avut ca și criteriu zone în care există un deficit comercial important al României. Și încă o întrebare scurtă. Ați menționat și 50 de milioane de euro pentru Marea Neagră, milioane de euro pentru Marea Neagră de la Comisie. Este o sumă la care s‑a ajuns prin negocieri și dacă România ar fi vrut mai mulți bani, având în vedere că este o sumă destul de redusă față de puterea financiară a Comisiei Europene și față de situația descrisă inclusiv de Comisia Europeană la Marea Neagră, ca fiind foarte critică. Este o discuție, e vorba în special de echipamente, echipamente care să asigură informare corectă cu privire la întregul spectru de trafic și de amenințări din zona Mării Negre. Vă aduc aminte că există și pe palierul NATO Există acel centru de comandă comun cu Bulgaria și Turcia Care la un moment dat va veni în România Haideți să cheltuim acești 50 de milioane Că planuri avem multe Și haideți să cheltuim 50 de milioane Să operaționalizăm centru și după aceea2 mai vorbim

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

Pornește de la 2:30:11

Întrebarea 29, Mădălin Puiu: Trupele americane, pensiile, Predealul

Cât plătește România pentru trupele americane? Ce le spuneți pensionarilor? De ce nu ați plătit impozitul pe terenul din Predeal?

Mădălin PuiuRomânia TV29/300:24

Pur și simplu este o listă de lucruri pe care am de făcut și n‑am ajuns niciodată la numărul ăsta de pe listă.

Nicușor Dan0:11

întrebarea 0:30 răspunsul 3:00 2 cărți

2:34:382:38:08

Banii vin din procentul din PIB deja asumat; pensiile au nevoie de indexare, în limitele bugetului.

Tot ce s-a spus3:30

Mădălin Puiu

Bună seara, domnule președinte, Mădălim Puiu, România TV. Ați vorbit mai devreme despre trupele militare americane care sunt staționate pe teritoriul României. Dacă ne puteți spune ce sumă pune la bătaie România pentru a menține aceste trupe americane și dacă această sumă va fi plătită înainte sau după majorarea pensiilor pe care o cere PSD?

Nicușor Dan

Nu, chestiunea nu se pune în felul în care o puneți dumneavoastră, în sensul că România și‑a luat un angajament de cheltuieli militare, pe care, și nu doar în mandatul acesta, ci de câțiva ani, pe care și l‑a respectat. Asta e motivul pentru care România este un partener respectat în interiorul NATO și eventualele sume de care vorbim pentru, sper eu, trupe americane România și în contrapartidă și pentru alte trupe străine România, pentru că trebuie să fie echitabil, sunt din acel procent din PIB la care România s‑a angajat.

Mădălin Puiu

Există vreun termen până la care ar trebui să primim un răspuns din partea administrației TRAM?

Nicușor Dan

Este o informație publică. Administrația a avut și a stabilit singură un calendar. 6 noiembrie a fost momentul la care întreaga analiză să meargă de la subsecretarul Colby la secretarul Hexet Mai departe, noiembrie‑decembrie o analiză și înaintarea către președintele Trump Dar ăsta este un calendar pe care administrația americană și l‑a stabilit pentru ea însă și față de care noi nu avem niciun fel de influență. Și dacă îmi permiteți, pentru că tot vorbeam despre majorarea pensiilor, chiar dacă nu este în atributul dumneavoastră acest lucru, ce mesaj aveți pentru pensionari și dacă totuși considerați că ar trebui să fie pensiile majorate de la 1 ianuarie? Mesajul meu este că mulți românii au suferit că în mod evident a fost o reducere a nivelului de trai a puterii de cumpărare.1 Cu cât mai mult posibil este nevoie de o indexare a veniturilor pensionarilor, însă este obligatoriu ca România să‑și păstreze anvelopa bugetară, pentru că altfel intrăm într‑un cerc vicios o să fie mult mai rău pentru toată lumea. Și dacă îmi permiteți, de ce nu v‑ați plătit impozitul pe terenul pe care îl aveți în predat? Aveți dreptate aici, pur și simplu este o listă de lucruri pe care am de făcut și n‑am ajuns niciodată la numărul de pe listă Mulțumesc Bună seara2

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

3 titluri în presăZiare.com · Spotmedia · Lumea Politică

Pornește de la 2:34:38

Întrebarea 30, Ovidiu Vanghele: Reforma justiției

Procurorul general a votat împotriva cercetării propriei ingerințe. Asta e reforma justiției promisă?

Ovidiu VangheleCentrul de Investigații Media30/300:59

Dumneavoastră n‑o să mai veniți și n‑o să mai puneți întrebări în acest mandat.

Nicușor Dan0:04

întrebarea 0:59 răspunsul 0:44 3 cărți

2:38:082:39:51

Nu a răspuns la întrebare; i-a spus jurnalistului că nu mai are acces la conferințele de la Cotroceni în acest mandat.

Motivul invocat: postări în care jurnalistul îl numise „netrebnic”, „gunoi”, „nemernic”.

Tot ce s-a spus1:43

Ovidiu Vanghele

Bună seara. Ovidiu Vanghele, Centrul de Investigații Media. Vă prezint un fapt. Doamna procuror general Cristina Chiriac, numită dumneavoastră în funcție în 8 aprilie, a votat acum o lună, o lună și jumătate dânsa în secția pentru procurările CSM din care face parte, e membru de drept acolo, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze inspecția judiciară și care inspecția judiciară să cerceteze o ingerință aparentă ingerință până la o probare a ei comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Și întrebarea mea este este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români în campanie acum un an și jumătate?

Nicușor Dan

În primul rând îmi cer scuze că v‑am făcut să așteptați până acum. În al doilea rând, față de injurile pe care mi le‑ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat.1 Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu peste dispoziția mea.2 N‑am știut de această dispoziție, domnule Presidente.2 N‑am știut. Vă comunic și îmi cer scuze că v‑am făcut să așteptați, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat.3 Mulțumesc.

Transcriere automată a sunetului; vorbitorii sunt despărțiți tot automat. Încă necitită de un om.

8 titluri în presăAdevărul · Știrile ProTV · Ziare.com · Mediafax · Ziare.com, CNA · Știri pe surse · Aleph News · Bugetul.ro

Pornește de la 2:38:08